Act normativ: LEGE nr 167 / 2020
ACCES PREMIUM
SSM - avantaj prin siguranță
În contextul în care, recent, discutam despre stresul ocupațional ca risc la adresa sănătății și despre cum fenomenul de burnout nu este nici pe departe o noutate în peisajul relațiilor de muncă, acum a venit momentul să ne uităm înspre una dintre cele mai toxice și deliberate cauze de stres și suferință psihică la locul de muncă: hărțuirea morală, cunoscută și sub termenul de „mobbing”. Citește articolul
ACCES GRATUIT
Discuțiile aprinse în contradictoriu, zilele mai tensionate sau feedback-ul uneori tranșant fac parte, până la un punct, din dinamica oricărui loc de muncă. Însă, există o linie roșie care, odată depășită, transformă un mediu profesional într-unul toxic, unde demnitatea lucrătorului este știrbită, iar conflictul mocnește periculos.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Crizele recente și schimbările semnificative din mediul profesional au generat o altă criză adânc înrădăcinată, dar adesea trecută cu vederea - sănătatea mentală la locul de muncă. Un sondaj Eurobarometru arată că aproape jumătate din forța de muncă europeană este afectată de probleme emoționale sau psihice, cum ar fi depresia sau anxietatea. În România, riscurile psihosociale la locul de muncă sunt în creștere, iar angajatorii ignoră aceste probleme, lăsându-i pe angajați vulnerabili în fața lor. Ignorarea acestor riscuri are consecințe grave, cum ar fi scăderea performanței și productivității, creșterea absenteismului și probleme de sănătate fizică și mentală. Ce spune legea și ce pot face angajatorii?
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Detașarea presupune ca un salariat să lucreze temporar pentru un alt angajator, iar Codul muncii stabilește garanții pentru respectarea drepturilor acestuia. Angajatorul la care este detașat trebuie să asigure un mediu de muncă conform legii și să intervină în cazul încălcării drepturilor. Salariatul trebuie să cunoască și să respecte regulamentul intern al angajatorului temporar și să se adreseze acestuia în caz de încălcare a drepturilor. Iar angajatorul care a dispus detașarea trebuie să păstreze legătura cu salariatul și are responsabilitatea de a interveni în cazul încălcării drepturilor acestuia (dacă angajatorul temporar nu ia măsuri).
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Ghidul privind hărțuirea pe criteriul de sex și hărțuirea morală la locul de muncă a fost adoptat joia trecută de Guvern, după ce acesta fusese pus în dezbatere anul trecut, iar marți a fost în sfârșit oficializat. Noua metodologie trebuie folosită de către instituțiile și autoritățile publice centrale și locale, civile și militare, dar și de către companiile private pentru a-și elabora propriile ghiduri și politici antihărțuire, în funcție de domeniul de activitate și prevederile legale în vigoare.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Datele indică o creștere a nivelului de stres profesional după pandemie, iar profesioniștii din resurse umane le recomandă angajatorilor să se aplece, în următoarea perioadă, tot mai mult asupra sănătății mintale la locul de muncă. Deși preocuparea globală pentru gestionarea stresului la locul de muncă este în creștere, progresul la nivel național în gestionarea stresului profesional este insuficientă.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Să luăm ipoteza în care angajatorul decide să formeze un grup de WhastApp, Telegram sau chiar de Facebook prin care să trimită salariațior săi informări sau anunțuri legate de activitatea de zi cu zi a firmei, preferând acest tip de comunicare pentru că este mai rapid decât să spunem un email și că poate obține confirmarea că toți cei vizați văd mesajul. Totuși, atunci când folosește un astfel de canal alternativ de comunicare, angajatorul are responsabilitatea de a-l modera, de a avea un limbaj civilizat și să-l folosească doar în timpul programului de lucru.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Stresul profesional nu are momentan nicio reglementare în rândul prevederilor ce țin de sănătatea și securitatea în muncă (SSM), dar regăsim o scurtă referire la acesta într-o lege care face din stres o formă de hărțuire morală la locul de muncă. Nici burnout-ul (epuizarea prin muncă) nu și-a făcut încă loc în reglementările de la noi, deși a fost inclus pe lista bolilor la nivel mondial încă din 2019. Anul acesta, Inspecția Muncii își propune însă aducerea unui proiect normativ care să reglementeze stresul profesional.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Hărțuirea morală este un comportament sancționabil încă puțin cunoscut în rândul salariaților, dar și al unor angajatori, deși a fost introdus în legislația noastră de peste un an. Dacă stresul și epuizarea fizică sunt două aspecte pe care hărțuirea morală o poate lua la locul de muncă, un lucru mai puțin cunoscut este și că sub același aspect intră și scoaterea în mod constant a unui salariat din proiecte sau activitățile de zi cu zi ale firmei.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Deşi nu are încă un an de când a fost reglementată în România, hărţuirea morală la locul de muncă reprezintă un aspect pe care orice angajator trebuie să-l cunoască şi să facă tot posibilul pentru a-l combate, mai ales că el poate fi dat în judecată de salariați și poate ajunge să le plăteasă daune morale sau consiliere psihologică.
Citește articolul
avocatnet.ro explicăm legislația
Dan Năstase 
Răzvan Chiru 
Simona Voiculescu 
Lucia Tozaru 
