Atunci când temperaturile devin extreme, angajatorii sunt obligați să ia măsuri pentru a proteja sănătatea salariaților. Vorbim, printre altele, despre reducerea efortului fizic, asigurarea ventilației, furnizarea de apă și echipamente de protecție, dar și despre adaptarea programului de lucru. Iar dacă aceste condiții nu pot fi asigurate, activitatea poate fi redusă sau chiar întreruptă temporar, fără ca angajații să își piardă drepturile. Nerespectarea acestor obligații poate atrage controale și amenzi din partea autorităților. Citește articolul
Weekendul ar trebui să fie un armistițiu, o pauză binemeritată de la ritmul alert al săptămânii, un timp pentru reîncărcare și reflecție. Și totuși, pentru mulți dintre noi, ecourile locului de muncă – presiunea termenelor limită, dinamica relațiilor cu colegii, sentimentul de suprasolicitare – ne urmăresc și în aceste zile de liniște. Aceste ecouri, uneori șoapte, alteori strigăte asurzitoare, sunt manifestări ale unei realități pe care, adesea, o ascundem sub preș: sănătatea noastră mintală în contextul profesional. Citește articolul
Relațiile de muncă sunt, prin natura lor, dinamice și supuse unor multiple provocări. Una dintre acestea, cu implicații semnificative atât pentru angajator, cât și pentru salariat, vizează modificarea contractului individual de muncă. Deși principiul de bază este cel al acordului de voință, Codul muncii prevede și excepții, printre care modificarea unilaterală a locului și felului muncii ca măsură de protecție a salariatului. O speță interesantă, în articolul de azi: Citește articolul
Începând din acest an, fermierii români care beneficiază de plăți directe sau plăți compensatorii pentru mediu, climă și bunăstarea animalelor trebuie să respecte noi cerințe privind condițiile de muncă și securitatea la locul de muncă pentru toți angajații, inclusiv muncitorii sezonieri și zilieri, acolo unde este cazul. Aceste reguli creează o legătură directă între acordarea subvențiilor și respectarea de către fermieri a unor standarde minime în domeniul relațiilor de muncă, al sănătății și securității la locul de muncă. Citește articolul
O lege apărută marți în Monitorul Oficial vizează completarea ordonanței privind înființarea și organizarea cabinetelor medicale prin includerea unor noi forme de furnizare a serviciilor medicale. Una dintre modificări vizează funcționarea cabinetelor în cadrul persoanelor juridice pentru angajații proprii, în cadrul serviciilor interne de prevenire și protecție, în contextul în care normele actuale prevăd această posibilitate doar pentru instituțiile publice. Citește articolul
28 aprilie marchează Ziua mondială pentru securitate și sănătate în muncă (SSM), dar este și momentul comemorării victimelor accidentelor de muncă și îmbolnăvirilor profesionale. Este o zi nu doar pentru aducere aminte, ci și un imperativ pentru consolidarea măsurilor de prevenție în domeniul SSM, ținând cont de contextul actual, dominat de transformare digitală profundă, de inteligența artificială și de conturarea unor noi forme de organizare a muncii, impunându-se o analiză atentă a modului în care asigurăm protecția lucrătorilor. Citește articolul
Considerarea cheltuielilor cu ochelarii ca fiind deductibile pentru PFA-uri, profesii liberale și alți lucrători independenți reprezintă o abordare fiscală riscantă, situația fiind cu totul diferită de cea a angajaților. Angajatorii au obligații clare de sănătate și securitate în muncă (SSM) față de salariați, iar abordarea fiscală este una specifică, însă persoanele care lucrează independent nu beneficiază de aceleași prevederi și trebuie să demonstreze de ce anumite cheltuieli sunt făcute în exercițiul profesional, iar nu în scop personal. Jurisprudența arată că instanțele tind să dea dreptate ANAF când consideră aceste cheltuieli nedeductibile, argumentând că ochelarii reprezintă cheltuieli personale fără legătură directă cu activitatea economică, fiind utilizați și în afara muncii, pentru corectarea unei deficiențe medicale. Citește articolul
În cazul unei telesalariate sancționate pentru refuzul de a se prezenta la instruirile SSM și PSI la sediul angajatorului, instanțele au considerat că regimul de telemuncă nu exclude obligația participării la instruiri față în față atunci când angajatorul consideră această formă de instruire potrivită. Citește articolul
Observ frecvent, în consultanța organizațională, cât de ușor confundăm diferite stiluri de leadership și cât de costisitoare poate fi această confuzie. Dintre toate distincțiile neclare, cea dintre leadership-ul toxic și cel autoritar generează poate cele mai multe interpretări eronate și, implicit, consecințe nedorite pentru organizații. Nu e de mirare această confuzie. La suprafață, atât liderul toxic cât și cel autoritar par hotărâți, cer mult de la echipă și își exercită autoritatea în mod vizibil. Diferența nu stă în ceea ce vedem la prima interacțiune, ci în ceea ce descoperim în timp, în acel spațiu subtil dintre ce își propun și ce obțin de fapt, dintre motivele lor personale și efectele reale asupra echipei. Citește articolul
Contractul de telemuncă trebuie să conțină unele elemente specifice obligatorii conform Legii 81/2018, iar lipsa acestora poate crea probleme în relația angajat-angajator. Înțelegerile verbale sau informale despre munca la distanță, fără prevederi contractuale explicite, pot genera conflicte atunci când angajatorul decide revenirea la birou. În continuarea unei discuții începute anterior, ne uităm azi la aspectele ce țin de securitate și sănătate la locul de muncă (SSM), ale cui sunt echipamentele utilizate, precum și la eventualele reguli și restricții privind utilizarea echipamentelor și rețelelor de internet, aspecte care, ideal, ar trebui specificate contractual. Citește articolul