Act normativ: LEGE nr 53 / 2003
ACCES GRATUIT
Angajații care muncesc în weekend beneficiază, fără excepție, de două compensații importante din partea angajatorului: timp de repaus și spor la salariu. Este esențial ca aceștia să cunoască aceste drepturi, deoarece legea impune un număr maxim de ore lucrate pe săptămână și garantează că aceste compensații trebuie respectate întotdeauna. Aceste drepturi nu sunt opționale, ci sunt reglementate de Codul Muncii și trebuie acordate corect de angajatori.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Companiile trebuie să numească, potrivit legislației, o serie de responsabili, inclusiv unul cu investigarea hărțuirii, unul care se ocupă de securitatea și sănătatea în muncă, altul pentru investigarea hărțuirii ori un responsabil de mediu. Totuși, nu toți acești responsabili sunt trebuie să existe în toate firmele, ci, în funcție de profilul acestora, în companii trebuie să existe doar o parte dintre ei.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Deși sintagma „muncă în regim hibrid” nu se regăsește ca atare în actele normative, acest tip de activitate este implicit definit, încă din 2018, prin Legea privind reglementarea activității de telemuncă și are reguli suficient de clare, acestea având rolul de a asigura relației de muncă o minimă predictibilitate. Faptul că lucrătorul nu-și desfășoară activitatea într-un loc de muncă organizat de angajator nu presupune și transformarea raportului juridic de muncă în privința celorlalte aspecte, ci se referă exclusiv la clauza esențială „locul muncii” care, în aceste situații, nu mai este stabilit exclusiv de angajator.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Cu scopul de a reduce efortul legat de raportare, Comisia Europeană (CE) propune crearea unui portal unic de declarații digitale, care să vină în ajutorul companiilor care au lucrători detașați într-o altă țară membră a Uniunii Europene (UE).
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Companiile trebuie să numească, în funcție de profilul lor, mai mulți responsabili, printre care și unul cu securitatea și sănătatea în muncă, unul care se ocupă de investigarea hărțuirii ori de cercetările disciplinare sau un expert în egalitate de șanse și tratament. Numirea persoanelor în astfel de roluri trebuie făcută doar după consultarea lor, deoarece sunt cazuri în care nu doar angajatorii își asumă răspunderea, ci există și o răspundere personală a celui numit.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
O zi are 24 de ore, însă nu și o zi de muncă, existând dispoziții legale suficient de clare care stabilesc această chestiune. La baza lor e protecția lucrătorilor, atât din punct de vedere al securității și sănătății în muncă, cât și pentru a asigura un echilibru între viața profesională și cea personală, iar nu o condiționare a angajatorilor care ar urmări exclusiv să nu fie amendați de inspectori sau să țină cheltuielile cu forța de muncă la un minim absolut. Citește articolul
ACCES PREMIUM
Realități de pe piața muncii
„Ce includ măririle salariale”, întreba cineva recent în forumul avocatnet.ro, în finele unei istorisiri care ilustrează perfect dezechilibrele de pe piața muncii. Un angajator le propune lucrătorilor să accepte niște măriri salariale care se vor resimți rapid în buzunarul acestora, dar să semneze că renunță la negocierile făcute de sindicat privind măririle salariale pe anul următor. Deloc surprinzător, unii lucrători chiar sunt de acord cu acest „troc” și constată apoi că sunt pasibili să piardă și prime, și alte adaosuri, nu doar perspectiva unor câștiguri începând de anul viitor.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Au trecut șapte ani de când ne-am pomenit cu ordonanța care a trecut sarcina fiscală de la angajator la angajat în privința taxelor salariale, iar ordonanța nu doar că nu este aprobată/respinsă nici la acest moment în Parlament, așa cum ar trebui, dar efectele sale nefericite încă se mai văd în practică în unele cazuri.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Interpretarea generală este că salariatul nu poate refuza delegarea sau detașarea, însă complexitatea relației de muncă impune nu numai lecturarea unui articol din Codul muncii, ci și interpretarea acestuia prin raportare la întreg ansamblul normativ care reglementează relațiile de muncă. Uneori, situația din practică nici nu este corect încadrată în rândurile legii, astfel că salariatul poate ajunge să aibă de pierdut, inclusiv financiar. Citește articolul
ACCES PREMIUM
Date pe înțelesul tuturor
Salariul minim brut din România va crește la 4.050 lei în 2025, iar un proiect de lege aflat în prezent pe masa președintelui pentru promulgare va realiza îndelung așteptata transpunere a directivei europene privind salariile minime adecvate. Deși s-a implementat o formulă de calcul care ia în considerare rata inflației și productivitatea muncii, noua valoare a salariului minim va reprezenta doar 47% din salariul mediu, adică sub pragul minim necesar pentru un trai decent, care este estimat la 10.450 lei pentru o familie cu doi adulți și trei copii. Această creștere vizează aproximativ 1,8 milioane de angajați, doar că ajustarea nu răspunde nevoilor reale ale populației și ar fi necesară o reevaluare a criteriilor pentru a asigura un standard de viață adecvat acestor milioane de angajați. Acum, tot ce mai rămâne de așteptat e modul în care vom reuși extinderea negocierilor colective la nivel național, unde pragul dorit e de cel puțin 80% acoperire.
Citește articolul
avocatnet.ro explicăm legislația
Cristina Iacob 
Dragoș Niculescu 
Dan Năstase 
avocatnet.ro 
Radu Stochița