Prestarea activităților casnice remunerate exclusiv prin tichete de activități casnice este esențialmente una ocazională, dar termenul în sine e destul de vag pentru a răspunde tuturor situațiilor ce se pot ivi în practică. Dacă muncile de acest fel sunt ocazionale pentru beneficiar, ele nu sunt neapărat ocazionale pentru prestator, care ar putea chiar să ajungă să muncească peste 40 de ore într-o lună și să câștige câteva mii de lei. Este neclar dacă, de la un anumit punct încolo, statul îi va trage de mânecă pe prestatorii casnici să treacă la o formă organizată a muncii lor - una din care statul are mai mult de câștigat. Citește articolul
Un angajat care petrece o perioadă considerabilă într-o companie sau care ajunge, din chiar primele luni, să ia contactul cu informații confidențiale ori chiar secrete comerciale proprii companiei pentru care lucrează, nu poate fi împiedicat, în mod firesc, să mai lucreze în domeniul respectiv pentru tot restul vieții sale profesionale. Atunci când compania a depus toate diligențele pentru a proteja confidențialitatea unor informații și ele ajung, totuși, să fie divulgate în beneficiul unei alte companii, să zicem, angajații pot ajunge să suporte plata despăgubirilor, intrând chiar în zona concurenței neloiale. Deturnarea clientelei, de pildă, este o formă de concurență neloială de care angajații se pot face vinovați. Ce înseamnă, totuși, secret comercial? Citește articolul
Deși am putea aprecia că, în prezent, informațiile sunt, la propriu, în vârful degetului, pentru că orice posesor al unui telefon inteligent care are acces la internet și cel puțin un cont pe rețelele de socializare poate accesa gratuit nu numai legislația actualizată și consolidată, ci și unele materiale informative ale instituțiilor și autorităților publice sau chiar ale unor organizații de drept public sau privat care activează în anumite domenii, există situații în care oamenii se tem să acționeze pentru protecția propriilor drepturi. Citește articolul
Activitățile prin care angajatorul încearcă să construiască sau să dezvolte coeziunea în cadrul echipei/echipelor din compania sa nu ar trebui să se suprapună cu ideea de formare profesională: teambuildingul si formarea, mai precis, sunt două chestiuni diferite. Teambuilding-ul se întâmplă adesea în timpul liber al angajatului - ca atare, a explica de ce un angajat refuză participarea la teambuilding e în afara oricărei discuții, fiecare angajat având dreptul de a dispune cum dorește de perioada sa de repaus săptămânal. Pe de altă parte, când discutăm de un plan de formare profesională și de necesitatea de a participa la cursuri, nu ar trebui să uităm că perioadele respective sunt sau ar trebui să fie integrate în programul de muncă, iar nu în weekend-urile angajaților. Dacă formarea nu se poate face decât în weekend, discutăm deja de compensații. Citește articolul
Mai degrabă decât existența unui termen pentru a semna adiționalul avansat de angajator, vorbim, de fapt, despre posibilitatea angajatului al cărui contract se va modifica de a analiza și decide informat înainte să semneze propunerea avansată. Iar un atare drept există și nu numai. Citește articolul
Realizate pentru a asigura o tranziție mai bună a tinerilor de la studii către piața muncii și în scopul atragerii de către companii a tinerelor talente pentru formarea acestora în modul propriu de lucru, internshipurile sunt deosebit de importante pentru toate părțile implicate, iar în România, de aproape șase ani, ele se fac doar în baza unei legii speciale. Necesitatea de a plăti internii și tot formalismul impus de lege sunt deseori trecute cu vederea, cu toată vechimea acestei legi. Alteori, cum e în povestea de față, companiile comit uriașe încălcări ale legii în dorința de a păstra internii în care au „investit” niște bani. Citește articolul
Prin programul de lucru se înțelege timpul de desfășurare a activității profesionale, iar acesta este de mai multe tipuri. Un salariat poate avea program uniform, inegal, ori individualizat, agreat deopotrivă de către angajat și angajator în contractul individual de muncă. Există însă și câteva tematici conexe cu programul de muncă, precum o serie de drepturi, dar și responsabilități, pe care angajatul ar trebui să le cunoască pentru a se proteja de eventuale abuzuri, respectiv pentru a evita posibile sancțiuni. Citește articolul
Regulamentul european privind inteligența artificială (AI) clasifică sistemele de inteligență artificială în funcție de riscul pe care îl prezintă, introducând cerințe stricte pentru utilizarea sistemelor de AI cu risc ridicat în procesele de recrutare și managementul angajaților. Regulamentul stipulează informarea prealabilă a angajaților despre utilizarea acestor sisteme, precum și efectuarea de evaluări de impact asupra drepturilor fundamentale, vizând asigurarea utilizării nediscriminatorii a AI și impunând monitorizarea și auditarea permanentă a acestor sisteme. De asemenea, sunt interzise anumite utilizări ale AI, cum în scopul deducerii emoțiilor angajaților. Citește articolul
Pornim de la certitudinea, precizată explicit de Codul muncii, că angajatorul dispune de prerogativa disciplinară și poate aplica sancțiuni disciplinare salariaților săi ori de câte ori constată că aceștia au săvârșit o abatere disciplinară, însă, potrivit legii, asta înseamnă atât identificarea elementelor constitutive ale abaterii disciplinare, cât și respectarea procedurii, aici fiind și asigurarea dreptului salariaților la apărare. Nu toți angajatorii înțeleg acest din urmă aspect. Citește articolul
Încadrarea la un nou loc de muncă implică o perioadă de adaptare pentru angajat și angajator deopotrivă, perioadă ce se regăsește în legislația muncii sub denumirea de perioadă de probă. Perioada de probă nu este obligatorie, ci servește testării abilităților și competențelor salariatului de către angajator și a felului în care cele două părți rezonează din punct de vedere profesional. În ce condiții poate fi considerată abuzivă încetarea contractului individual de muncă în perioada de probă? Citește articolul