Act normativ: LEGE nr 53 / 2003
ACCES PREMIUM
Realități de pe piața muncii
Formarea profesională la inițiativa angajatorului nu poate fi impusă angajatului, cu atât mai puțin atunci când acestuia i se pretinde să se formeze în timpul liber și când acesta lucrează în schimburi. În practică, poveștile privind formarea profesională plasează experiențele angajaților la extreme: fie angajatorii nu asigură formare, deși ar trebui, fie îi forțează pe angajați să urmeze cursuri de care aceștia nu sunt interesați.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) va trebui să răspundă la două întrebări trimise de o instanță română într-un litigiu ce vizează deplasările realizate de angajați și considerarea lor ca timp de muncă. Mai exact, în ce măsură constituie timp de lucru, în accepțiunea directivei europene pe acest subiect, perioadele când un angajat se deplasează (plus returul), în afara orelor normale de lucru,
la un alt loc, diferit de locul său fix sau obişnuit de muncă, pentru a-şi desfăşura activitatea sau îndatoririle în acel loc, conform dispoziţiei angajatorului său.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Realități de pe piața muncii
Pentru că în ultimii ani (deși am putea spune chiar „zeci de ani”) procesele durează foarte mult timp, această realitate ajunge să fie speculată și, tot de foarte multe ori, salariații sunt tentați să renunțe atunci când au de recuperat drepturi salariale. În același timp, Inspecția Muncii, prin inspectoratele teritoriale de muncă, invocă „vidul legislativ” și afirmă că singura soluție pentru recuperarea sumelor restante rămâne instanța, deși are la dispoziție, încă din 1999, un instrument cu ajutorul căruia ar putea restabili, mult mai rapid, drepturile salariaților atunci când acestea sunt încălcate. Citește articolul
ACCES PREMIUM
Realități de pe piața muncii
Când angajații sunt plătiți în comisioane consistente în funcție de numărul de clienți pe care-i atrag și de valoarea celor contractate, apar și situații în care angajații trec linia roșie pentru a-și asigura comisioanele la final de lună - nu că practica aceasta a comisioanelor ar fi ceva rău, desigur. Citește articolul
ACCES GRATUIT
La începutul lui septembrie intră în vigoare noua lege a pensiilor, care va modifica modul în care se calculează acestea, punctul de pensie urmând să fie înlocuit cu punctul de referință. În același timp, pensiile calculate până la intrarea în vigoare a noii legi vor fi recalculate. De aceea, Casa Națională de Pensii Publice (CNPP) a făcut recent o serie de precizări în legătură cu veniturile care se iau în calcul la stabilirea sau recalcularea pensiilor și în legătură cu cele ce trebuie dovedite prin adeverințe.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Concediul sabatic este o perioadă prelungită de pauză de la locul de muncă, de obicei fără vreun fel de plată, care permite angajaților să se dedice dezvoltării personale, profesionale sau, pur și simplu, să își reîncarce bateriile. Această practică devine din ce în ce mai populară în companiile moderne care înțeleg importanța echilibrului dintre viața personală și cea profesională. Companiile care doresc să ofere atare beneficii trebuie să ia în calcul anumite limitări legale legate de „statusul” contractului de muncă, eventualele plăți pe care le aprobă pentru perioada de absență a angajatului, aplicarea nediscriminatorie a beneficiului și stabilirea clară a condițiilor de acordare.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Sancționarea discplinară e o prerogativă a angajatorului, iar aplicarea de măsuri disciplinare rezonabile nu reprezintă o formă de hărțuire împotriva angajatului, potrivit legii. Cum definim însă acest termen?
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Decizia Greciei de a reglementa săptămâna de lucru de șase zile din vara asta a făcut înconjurul presei, ajungând până în Statele Unite. Lăsând la o parte motivele grecilor de a reglementa acest lucru, în România săptămâna de lucru de șase zile există la nivel informal și
nelegal în destule întreprinderi - o arată și comunicările pe care inspectoratele le fac în privința activității acestora, unde nerespectarea repausului săptămânal e listată frecvent alături de alte nereguli depistate, dar și povestirile angajaților din anumite sectoare (acum doi ani, de exemplu, în presa centrală se discuta despre existența acestei probleme în HoReCa pe timpul sezonului estival).
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Jurisprudență utilă
Considerarea unor acte sau fapte ca forme de hărțuire e supusă adesea subiectivismului: un angajat, de exemplu, se consideră hărțuit de superiorul ierarhic când i se cer anumite lucruri care, în istoricul raportului de muncă, nu mai fuseseră cerute - raportări cu privire la activitatea zilnică, prezența obligatorie la anumite ședințe, respectarea unor fluxuri de comunicare ș.a.m.d.. De anul acesta însă, reglementările în zona de hărțuire „s-au cristalizat” într-o metodologie care surprinde, chiar dacă cu titlu de exemplu, câteva comportamente care nu pot fi considerate hărțuire la locul de muncă și care izvorăsc din dreptul angajatorului de a-și organiza activitatea și business-ul așa cum consideră necesar.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
După prima jumătate a acestui an, discutăm deja de repere importante în salarizare care se modifică începând cu 1 iulie: salariul minim aplicabil în majoritatea sectoarelor de activitate din țară și suma pentru care nu se datorează taxe salariale sunt modificate sunt ceva mai mari, de astăzi. Ce se întâmplă însă în sectoarele speciale și cum procedăm cu angajații ale căror salarii fuseseră ușor modificate ca urmare a obligației din Codul muncii?
Citește articolul
avocatnet.ro explicăm legislația
Dan Năstase 
avocatnet.ro 
Simona Voiculescu 
