ACCES GRATUIT

Realități de pe piața muncii

Angajatorul care-și anunță oamenii în concediu să-și caute de muncă sau calea simplă și nelegală de a desființa un post

Un angajator constată că nu mai are nevoie de un post existent în organigrama sa de peste șapte ani. Ca atare, n-ar mai avea nevoie nici de omul care-l ocupă în prezent. În loc să procedeze conform ordinii indicate de lege în situațiile de acest fel, angajatorul alege calea estivală de a rezolva problema: îi trimite un mesaj angajatului abia plecat în concediu că nu mai are nevoie de el. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Femeia manager: Zece întrebări frecvente ale solicitanților și răspunsurile MEAT pentru ele

În contextul în care înscrierile în programul Femeia manager, ediția 2024, au început recent și se derulează timp de 45 de zile lucrătoare, Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului (MEAT) a venit cu câteva lămuriri la întrebările adresate cel mai des de firmele interesate să ceară finanțare. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Jurisprudență utilă

Concedierea în urma desființării postului - angajatorii nu sunt ținuți să dovedească eficiența economică a măsurii

Desființarea locului de muncă trebuie să fie efectivă și să aibă o cauză reală și serioasă, stabilește Codul muncii în privința concedierii ca urmare a desființării postului - situația în care concedierea se face pentru motive care nu au legătură cu persoana angajatului. Când astfel de decizii de concediere sunt contestate, instanțele analizează acele condiții privind desființarea postului, dar nu judecă în privința oportunității măsurii. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Jurisprudență utilă

Programul de lucru flexibil nu înseamnă că acesta poate fi stabilit unilateral de către salariat, cu atât mai mult când e vorba de deplasări în afara biroului

Flexibilitatea muncii e posibilă dacă avem un acord între angajat și angajator, iar previzibilitatea programului este la fel de importantă. Oferirea, în termeni generici, a flexibilității în muncă la nivel contractual nu înseamnă și că un angajat poate lipsi când dorește de la locul de muncă, chiar și o zi întreagă, fără acceptul angajatorului, potrivit unei instanțe. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Realități de pe piața muncii

Lucrez 240 de ore pe lună - cât trebuie să primesc salariu, de la 1 iulie?

În nicio situație, „oricât de excepțională”, un angajat nu poate munci într-o lună până la 70 - 80 de ore în plus. Cu toate astea, realitatea bate întotdeauna norma juridică, iar astfel de programe sunt întâlnite în practică și, din nefericire, acceptate de angajați. Chiar și așa, întrebarea din titlu este legitimă, pentru că acele ore suplimentare, prea numeroase într-o lună, trebuie, totuși, plătite ca atare. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Angajații rămân asigurați la sănătate și pe perioada concediului fără plată, dar nu și dacă acesta durează mai mult de trei luni

Concediul fără plată reprezintă o perioadă de întrerupere a activității profesionale, solicitată de către angajat, în vederea rezolvării unor situații personale. Deși întreruperea activității profesionale presupune implicit și întreruperea contribuțiilor la sistemul de asigurări sociale de sănătate, salariații au dreptul de a beneficia de calitatea de asigurați la sănătate pentru o perioadă de încă trei luni de la întreruperea raporturilor de muncă. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Neplata salariilor rămâne una dintre problemele cel mai des reclamate la ITM-uri. Care sunt sancțiunile pentru angajator și ce pot face angajații

Dreptul unui angajat de a primi salariu este un drept reglementat la nivel internațional, adoptat atât prin Declarația Universală a Drepturilor Omului, cât și de alte Agenții specializate ale ONU, precum Organizația Internațională a Muncii. În România, situația neplății salariilor rămâne o problemă cu care mulți salariați se confruntă, ne arată datele din Raportul de Activitate al Inspecției Muncii pe anul 2023. Citește articolul

ACCES GRATUIT

Ce pot face salariații cărora nu le este compensată munca suplimentară sau efectuată în zilele de sărbătoare legală?

Deși mulți angajați se așteaptă la un spor ca modalitate principală de recompensare a orelor muncite peste program ori în zilele de sărbătoare legală, recompensarea acestora se face, conform legii, în primul rând prin acordarea de timp liber corespunzător - dreptul la spor se naște abia după o perioadă de timp în care recompensarea cu timp liber nu a avut loc (altfel spus, sporul e subsidiar). Concret, însă, de când au angajații posibilitatea să reclame faptul că nu au fost recompensați pentru acele ore sau zile de muncă? Totodată, merită subliniat că a face o reclamația la inspectorat nu garantează recuperarea sumelor datorate de angajator, însă asta nu trebuie să descurajeze angajații să reclame neregulile de la locul de muncă. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Realități de pe piața muncii

Regulamentul intern de telemuncă sau cum angajatorul decide nelegal să schimbe regulile jocului în mod unilateral

Să ai o relație de muncă flexibilă în privința unor aspecte reprezintă, în mod cert, un avantaj atât pentru salariat, cât și pentru angajator, însă o astfel de abordare depinde, în primul rând, de buna-credință a ambelor două părți, iar, în al doilea rând, de voința acestora și de posibilitatea reală de a aborda flexibil lucrurile. Deseori se vorbește despre telemuncă sau despre munca în regim hibrid, dar părțile nu se sprijină pe contracte făcute conform legii care să descrie aceste situații de muncă - telemunca există doar la nivel practic, dar nu și formal, sau programul de muncă ajunge să fie înscris într-document de unde angajatorul să-l sucească după bunul plac. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Realități de pe piața muncii

Nerespectarea regulilor privind repausul zilnic și săptămânal influențează negativ și concediul de odihnă anual

Atunci când programul de muncă este „impus de necesitățile” unității și sunt ignorate regulile care stau la baza repartizării timpului de muncă și cele care stabilesc perioadele minime pentru repaus, la un moment dat apar și situațiile care pot declanșa conflicte de muncă. De exemplu, în cazul unui program nelegal de muncă, angajatorul ajunge să suprapună peste dreptul la concediul de odihnă zile care ar trebui să fie, de fapt, pentru repausul săptămânal. Altfel spus, nerespectarea legii într-o privință determină nerespectarea unei alte prevederi și tot așa. Citește articolul