ACCES PREMIUM

Codul muncii extinde și clarifică programul de muncă flexibil, pe care îl pot cere salariații. Ce forme de organizare pot fi implementate?

Deși anterior modificărilor aduse de Legea 283/2022 Codului muncii, modul de organizare flexibil a timpului de muncă era stabilit ca fiind împărțirea duratei zilnice în două perioade - una fixă și una variabilă -, de curând a fost inclusă, printre altele, și telemunca în această categorie. Citește articolul

ACCES GRATUIT

Funcționarii nu vor primi anumite sporuri pentru perioadele de telemuncă

Funcționarii publici vor putea să își presteze activitatea și în regim de telemuncă sau prin muncă la domiciliu, dacă bifează anumite condiții și primesc aprobare de la șeful instituției, potrivit unei legi recente, ale cărei prevederi vor intra în vigoare din 11 noiembrie. Pentru zilele lucrate în telemuncă, ei vor primi toate drepturile recunoscute prin lege, mai puțin sporul pentru condiții de muncă grele, vătămătoare sau periculoase, care va fi recalculat doar pentru perioada în care activitatea e prestată de la sediul uzual al instituției. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Salariații au dreptul de a cere un program individualizat de lucru, însă angajatorii nu sunt obligați să accepte solicitarea

Modificările aduse prevederilor din legislația muncii privind programul individualizat de muncă oferă mai multe drepturi și variante salariaților, însă acestea nu sunt absolute. Chiar dacă salariatul poate cere un alt fel de program - individualizat, hibrid, telemuncă sau chiar cu normă mai redusă -, pentru o perioadă de timp limitată sau una nedeterminată, angajatorul nu are obligația de a accepta cererea, ci doar de a-i răspunde în scris primului, în cazul refuzului. Totuși, păstrarea dovezilor privind cererile depuse de salariat, dar și a răspunsurilor transmise de angajatori, indiferent de tipul lui, rămâne esențială în situația apariției unui conflict de muncă. Citește articolul

ACCES PREMIUM

O cercetare disciplinară poate fi demarată pe motivul că telesalariatul s-a mutat din localitatea în care se afla când s-a angajat?

Să ne imaginăm o situație (ipotetică sau nu) în care un salariat care s-a aflat în telemuncă de la începutul semnării contractului individual de muncă (CIM) decide, la un moment dat, din diverse motive, să se mute din localitatea în care stătea și unde se afla la momentul semnării contractului. Când își schimbă domiciliul sau reședința, anunță și la departamentul de resurse umane, ocazie cu care și șefii ierarhici află despre mutare. Aceștia nu sunt mulțumiți de faptul că nu au fost anunțați despre acest fapt, decid să cheme echipa, din care face și salariatul, ocazional la birou și amenință chiar cu o concediere disciplinară, dacă cel din urmă lipsește de la birou. Este oare acest lucru posibil? Iată explicațiile unui specialist: Citește articolul

ACCES PREMIUM

„Lucrezi de acasă, dar ești pe cont propriu”. Ce trebuie să aibă în vedere companiile care abordează astfel telemunca

Când unii angajatorii s-au lovit de refuzul angajaților de a (mai) lucra de la birou, pentru a nu risca plecarea acestora din companie sau pierderea din start a candidaților pe care voiau să-i angajeze și de ale căror competențe aveau deosebită nevoie, părțile au ales să continue în telemuncă mai mult de facto. Asta însemnând că fie nu au încheiat acte de telemuncă deloc (nici pe perioada stării de alertă, nici după), fie nu au mai prelungit actele de telemuncă ce „expirau” odată cu ieșirea din starea de alertă, fie au convenit în actele de telemuncă faptul că angajatorul nu-și asumă nimic și totul stă în seama angajatului - cheltuielile generate de telemuncă, mai ales. Citește articolul

ACCES PREMIUM

De astăzi, micro-angajatorii pot ține evidența muncii cum doresc, dar tot trebuie să îi anunțe pe salariați

De-acum, acordul scris între angajatorul-microîntreprindere și salariații lui privind evidența orelor de muncă nu mai este necesar, după ce OUG 37/2021 care l-a introdus a fost abrogat de astăzi. Actul normativ este cel care a eliminat regulamentul intern și fișele de post și care a fost respins de deputați la trecerea prin Parlament. Prin dispariția acestui acord înseamnă că angajatorul va putea să țină evidența așa cum dorește, însă îi rămâne obligația legală de a anunța salariații despre modalitatea aleasă în mod unilateral. Citește articolul

ACCES GRATUIT

Angajații români, tot mai îngrijorați de costurile ridicate, privesc criza energetică drept un test de educație financiară

Dacă anii anteriori au adus angajaților provocări sociale și sanitare, anul acesta a venit cu încercări financiare care au pus sub lupă capacitatea românilor de a-și gestiona eficient bugetul. După creșteri succesive ale inflației și sub impactul crizei energetice, 80% dintre angajații români au început să ia măsuri pentru a-și proteja bugetul, anticipând costurile din această iarnă. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Angajații vor să le oferi flexibilitate în muncă? Iată câteva aspecte legale de luat în considerare

Flexibilitatea muncii poate însemna, pentru unii angajați, să lucreze când vor și/sau de unde vor, să aibă din când în când, poate, o vinere sau o altă zi din săptămână liberă și să lucreze mai mult în celelalte patru zile lucrătoare; poate însemna doar telemuncă sau o combinație din toate măsurile antemenționate. Nimic nu e imposibil aici, din punct de vedere legislativ, dar spațiul de manevră trebuie analizat cu multă atenție pentru a nu ajunge la situații în care nu mai există deloc evidență a timpului de lucru, în care orele suplimentare ajung să fie confundate chiar de angajați cu cele de muncă sau situații în care angajatorul are nevoie de angajat și nu-l poate determina să vină la birou, deși se aștepta să vină ori să apară în fața laptopului în timpul programului de lucru. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Se întrevede o reechilibrare a pieței muncii la nivel global: companiile își redefinesc procesele, investesc în automatizare și devin mai selective în procesul de recrutare

Atragerea și retenția talentelor este în topul riscurilor identificate de liderii de business, pe locul doi, după atacurile cibernetice, arată cel mai recent studiu de percepție derulat regulat în Statele Unite, în rândul executivilor din marile companii - PwC Pulse Survey din august 2022, incluzând 722 de directori și membri ai consiliului de administrație din companiile incluse în topul Fortune 1000 și alte firme private.

Citește articolul

ACCES GRATUIT

Revista presei

Românii care lucrează de acasă vor să se întoarcă la birou de teama facturilor

Avocatnet.ro şi Digi24.ro vă prezintă cele mai importante ştiri ale dimineţii. Citește articolul