ACCES PREMIUM
Când modificările fiscale venite în zona IT și-au produs efectele, unii angajatori nu au avut altă opțiune decât să preia impactul financiar produs în netul angajaților - vorbim de angajatorii care își asumaseră contractual garantarea unui salariu net, indiferent de cum evoluează regimul fiscal aplicabil veniturilor salariale. Alți angajatori au decis să preia impactul, fie că vorbim de preluări progresive sau dintr-odată, fie totale sau parțiale. Aici, angajatorii trebuie să fie deosebit de atenți la calcule și la deciziile privind preluarea impactului, întrucât se poate ajunge destul de ușor la discriminări salariale.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Dacă un candidat îți spune că vrea să vină însoțit în procesul de recrutare, cel puțin când e vorba de discutarea elementelor esențiale ale raportului de muncă, primul impuls n-ar trebui să fie acela de a-l refuza, ci de a întreba de calitatea însoțitorului. Legea îi dădea dreptul candidatului să vină chiar și cu mama sau cu tata la interviurile de angajare, dar acum câțiva ani a fost modificată pentru a înlocui „terțul oarecare” cu „un terț cât de cât calificat”.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Munca pe platforme digitale relevă un model de angajare în creștere în mai multe sectoare ale economiei, unde munca plătită este organizată prin sau pe o platformă online. Presupune un acces ușor pe piața muncii, în special pentru unele grupuri vulnerabile și oferă flexibilitate. Totuși, aduce riscuri și provocări pentru securitatea și sănătatea în muncă (SSM), întrucât vorbim de muncă intensivă, de izolare, insecuritatea locului de muncă, de statutul neclar al lucrătorului și de probleme legate de gestionarea sarcinilor și a programelor de lucru prin algoritmii utilizați.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Salariații au dreptul, conform Codului muncii, la zile libere plătite în cazul unor evenimente familiale deosebite, care nu se includ în durata concediului de odihnă. Același act normativ stabilește că tipul evenimentelor familiale deosebite și numărul zilelor libere sunt stabilite prin lege, prin contractul colectiv de muncă (CCM) aplicabil sau prin regulamentul intern (RI), dar ce se întâmplă atunci când aceste noțiuni nu se regăsesc în cele două documente de muncă? Atunci rămâne legea, respectiv Codul muncii și alte acte normative ce prevăd astfel de zile libere plătite.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Crizele recente și schimbările semnificative din mediul profesional au generat o altă criză adânc înrădăcinată, dar adesea trecută cu vederea - sănătatea mentală la locul de muncă. Un sondaj Eurobarometru arată că aproape jumătate din forța de muncă europeană este afectată de probleme emoționale sau psihice, cum ar fi depresia sau anxietatea. În România, riscurile psihosociale la locul de muncă sunt în creștere, iar angajatorii ignoră aceste probleme, lăsându-i pe angajați vulnerabili în fața lor. Ignorarea acestor riscuri are consecințe grave, cum ar fi scăderea performanței și productivității, creșterea absenteismului și probleme de sănătate fizică și mentală. Ce spune legea și ce pot face angajatorii?
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Negocierea colectivă este obligatorie de la zece angajați în sus, dar nu și încheierea efectivă a unui contract colectiv de muncă (CCM). Nu există un model oficial pentru acesta, o structură obligatoriu de respectat, iar conținutul său este decis integral de părți, plecând de la ce permite legea și respectând limitele ei. Ideea de a relua în CCM prevederi ce sunt deja stabilite în lege, care oricum nu sunt supuse negocierii, pune sub semnul întrebării utilitatea sa și chiar scopul încheierii sale.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Respectarea regulilor interne înseamnă că ele sunt cunoscute, adică accesibile și ușor de înțeles de către angajați - când regulile nu sunt prezentate, nu sunt actualizate și când angajații doar „descarcă pagini de informații” și semnează apoi că le-au primit, șansele unor conflicte, incidente și repercusiuni costisitoare sunt semnificativ mai mari.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Accesul egal la oportunitățile de angajare ar trebui să existe la nivel principal în toate unitățile publice sau private. Cu toate acestea, unele practici de recrutare pot crea adevărate bariere între candidații calificați și locurile de muncă dorite, ducând la situații de discriminare, așa cum a fost cazul cu ROMATSA, operatorul național de servicii de navigație aeriană, sancționat de Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) cu o amendă contravențională de 50.000 de lei.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
A ne concentra exclusiv pe ghidul privind hărțuirea morală și pe criteriul de sex la locul de muncă este insuficient pentru a putea preveni și combate întregul fenomen al hărțuirii și violenței la locul de muncă. De exemplu, din metodologia publicată anul trecut lipsesc termeni importanți, precum cel de victimizare, dar pe care îi regăsim definiți în alte legi. Pentru moment însă, ghidul este un „început” consistent pentru mediile de lucru complet străine de înțelegerea hărțuirii. Reglementările în domeniu vor evolua însă, într-un viitor nu foarte îndepărtat.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Pornind de la teama care este promovată în spațiul public de ceva vreme privind înlocuirea lucrătorilor cu mai micii sau mai marii roboței, am întrebat două softuri de A.I. care sunt vulnerabilitățile salariaților din acest moment. Să-i spunem top 5 vulnerabilități ale salariaților în actualul context, iar acestea ar fi stabilitatea și predictibilitatea la locul de muncă, gestionarea salariilor reduse, pregătirea profesională insuficientă, securitatea socială inadecvată sau insuficientă și condițiile de muncă inadecvate. Aceste vulnerabilități pot fi remediate prin educație financiară, creșterea nivelului de pregătire profesională, îmbunătățirea sistemului de securitate socială și asigurarea unor condiții de muncă adecvate.
Citește articolul
avocatnet.ro explicăm legislația
avocatnet.ro 
Dan Năstase 
Răzvan Chiru 
Simona Voiculescu 
