ACCES PREMIUM
Sectorul învățământului este considerat un domeniu cu risc ridicat în contextul utilizării inteligenței artificiale (AI) din mai multe motive, conform reglementărilor europene recente. Aceste motive sunt legate de potențialele impacturi asupra siguranței, sănătății și drepturilor fundamentale ale indivizilor implicați, în special elevii și profesorii. Un raport recent subliniază disparitățile în integrarea tehnologiilor digitale între regiunile Europei, precum și impactul pandemiei asupra volumului de muncă al profesorilor, care s-au confruntat cu o adaptare rapidă la noile instrumente tehnologice în condiții de stres și incertitudine. Statele trebuie să acorde însă o deosebită atenție și să prioritizeze formarea continuă a cadrelor didactice pentru a utiliza eficient AI și a reduce riscurile asociate.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
În următorii ani, anunțurile de angajare vor trebui să cuprindă cel puțin un interval salarial, dacă nu salariul în sine. Obligația o aduce o directivă europeană, oficializată anul trecut, pentru care mai avem ceva vreme să o transpunem. Va fi interesant de văzut dacă acest nivel de transparență va fi extins și în privința anunțurilor privind posturile bugetare, dincolo de informațiile pe care un candidat interesat trebuie să le caute, cu ceva dificultate, în Legea salarizării bugetare și pe care să le pună cap la cap de unul singur.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Violența, hărțuirea și discriminarea afectează grav dreptul la muncă și demnitatea angajaților, iar Organizația Internațională a Muncii (OIM) a identificat 15 situații în care lucrătorii pot suferi aceste abuzuri în mediul profesional. Deși există reglementări legale care interzic astfel de comportamente, aplicarea efectivă a acestora rămâne problematică, iar cadrul legislativ actual nu asigură o protecție suficientă pentru un mediu de muncă liber de hărțuire, conform Convenției OIM 190/2019.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
La terminarea contractului individual de muncă (CIM), indiferent de articolul pe baza căruia s-a făcut încetarea CIM, angajatorul are obligația de a elibera o serie de documente legate de activitatea prestată de fostul salariat în cadrul companiei, însă poate oferi și alte adeverințe, din propria inițiativă, sau diverse copii solicitate de fostul angajat.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Codurile vestimentare la locul de muncă sunt încă relevante în numeroase sectoare de activitate. Dincolo de cerințele privind ținuta decentă, formală sau mai puțin formală, avem și prevederi legislative care obligă la purtarea unor echipamente de protecție și care, indirect, nu permit atâta libertate vestimentară la locul de muncă. În contextul legislației pe care suntem obligați, la nivel de companie, să o respectăm, pentru a evita conflictele, angajatorii trebuie să se asigure că orice cod vestimentar impus este aplicat în mod nediscriminatoriu, respectă drepturile fundamentale ale angajaților și este justificat de un scop legitim și proporțional.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Burnout-ul are consecințe semnificative asupra sănătății și productivității angajaților, ducând la absenteism, scăderea performanței și creșterea costurilor pentru sănătate. Intervențiile eficiente pot reduce aceste costuri și pot îmbunătăți productivitatea generală, dar e necesar să fie adresate nu doar consecințele burnout-ului, ci și cauzele sale. Aici greșesc companiile care chiar se preocupă de acest sindrom tot mai frecvent în rândul angajaților: se adresează prin intervenții punctuale și ignoră prevenția. Unul dintre cele mai importante aspecte e chiar formarea managerilor în gestionarea burnout-ului.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Regulamentul european privind inteligența artificială (AI) clasifică sistemele de inteligență artificială în funcție de riscul pe care îl prezintă, introducând cerințe stricte pentru utilizarea sistemelor de AI cu risc ridicat în procesele de recrutare și managementul angajaților. Regulamentul stipulează informarea prealabilă a angajaților despre utilizarea acestor sisteme, precum și efectuarea de evaluări de impact asupra drepturilor fundamentale, vizând asigurarea utilizării nediscriminatorii a AI și impunând monitorizarea și auditarea permanentă a acestor sisteme. De asemenea, sunt interzise anumite utilizări ale AI, cum în scopul deducerii emoțiilor angajaților.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Concediul sabatic este o perioadă prelungită de pauză de la locul de muncă, de obicei fără vreun fel de plată, care permite angajaților să se dedice dezvoltării personale, profesionale sau, pur și simplu, să își reîncarce bateriile. Această practică devine din ce în ce mai populară în companiile moderne care înțeleg importanța echilibrului dintre viața personală și cea profesională. Companiile care doresc să ofere atare beneficii trebuie să ia în calcul anumite limitări legale legate de „statusul” contractului de muncă, eventualele plăți pe care le aprobă pentru perioada de absență a angajatului, aplicarea nediscriminatorie a beneficiului și stabilirea clară a condițiilor de acordare.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Nu toți angajatorii respectă obligația de a declara posturile vacante mai mult de cinci zile lucrătoare la ANOFM, conform legii, iar a compara situația posturilor astfel declarate cu ce regăsim pe platformele de recrutare e o sarcină dificilă. Dacă declararea la ANOFM clar nu poate implica o situație ce nu corespunde realității, respectiv nu ar avea sens să facem o declarare în fals a posturilor vacante, pe platformele de oferte de muncă acest lucru se poate întâmpla, ceea ce poate însemna un prejudiciu pentru cei care aplică pentru anunțurile false. Amendă nu există însă decât pentru nerespectarea obligației în raport cu ANOFM.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
La aproape două luni de la ultima actualizare a Clasificării ocupaţiilor din România (COR), Ministerul Muncii a aprobat un nou ordin care să completeze COR cu încă două ocupații.
Citește articolul
avocatnet.ro explicăm legislația
avocatnet.ro 
Simona Voiculescu 
Dan Năstase 
