Resurse umane

ACCES PREMIUM

Dincolo de creșterea salariului minim din octombrie, anumite salarii vor trebui să crească obligatoriu de la 1 ianuarie

Cu tot cu majorarea din octombrie a salariului minim, precum și cu o eventuală altă majorare din prima parte a anului viitor, unora dintre angajații care sunt actualmente plătiți cu minimul pe economie va trebui să le crească salariile peste nivelul acesta. E vorba, mai exact, de dreptul angajaților de a nu fi ținuți pe minimul pe economie mai mult de doi ani de către același angajator. Citește articolul

ACCES PREMIUM

UPDATE Propunere respinsă la Senat: Cupoane de formare profesională ca ajutor pentru angajatorii ce cumpără cursuri de la furnizori agreați

O inițiativă a unor deputați, înregistrată în aprilie în Parlament, propune instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru angajatorii care vor să-și formeze profesional angajații (așa cum îi obligă, de fapt, legea) și care nu-și permit neapărat acest lucru. La Senat, propunerea a fost respinsă la votul recent, dar votul final rămâne la deputați. Dacă propunerea ar ajunge lege, angajatorii ar putea să obțină cupoane de formare profesională, de diverse valori, în funcție de nivelul de calificare/recalificare al cursului, pe care să le folosească doar la furnizorii agreați. Chiar dacă și deputații vor da un vot de respingere propunerii, trebuie menționat că strategia de formare a adulților pentru 2023 - 2027 ia în calcul ajutarea companiilor cu cheltuielile pentru formarea profesională, într-un fel sau altul. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Angajații nu pot fi concediați doar pentru că refuză să se întoarcă la munca de la birou

Chiar dacă în alte state se discută despre măsuri drastice luate împotriva celor care nu doresc să se întoarcă la munca de birou, adică inclusiv concedierea acestora, legislația noastră nu permite sancționarea angajaților care nu doresc să urmeze schimbarea de optică a angajatorului în materia muncii de acasă. Citește articolul

ACCES PREMIUM

OIM: Angajatorii trebuie să facă mai mult pentru sănătatea ochilor angajaților. Care sunt obligațiile pe care le au firmele și care e regimul fiscal al cheltuielilor

Organizația Internațională a Muncii (OIM) trage un semnal de alarmă în privința importanței ce trebuie acordată sănătății ochilor, concluzionând că angajatorii nu fac suficient pentru a preveni deficiențele de vedere sau acutizarea acestora în mediul de lucru. Obligația angajatorilor de a deconta costul ochelarilor a fost printre temele de interes la începutul acestui an, în urma unei decizii care a readus în atenție că angajatorii trebuie să se preocupe și de sănătatea ochilor celor care petrec mult timp în fața ecranelor. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Realități de pe piața muncii

Pauzele lungi și dese: Angajatorul le-a dat de ales lucrătorilor între pauza de masă și cele de țigară

Pauzele lungi și dese, cheia marilor succese, nu? Într-o relatare recent descoperită, un angajat povestește că a fost informat pe e-mail de către angajator că la fiecare pauză de țigară (care presupune ieșirea obligatorie din incintă) trebuie să se deponteze pe perioada pauzei, iar că perioadele petrecute la țigară vor reprezenta, practic, echivalentul pauzei de masă - asta, pentru corectitudine față de cei nefumători. Deși Codul muncii menționează „alte pauze” și stabilește când e obligatorie pauza de masă, dar că ea nu se include în timpul de muncă decât dacă angajatorul stabilește asta, pauza de țigară este, în mod cert, o chestiune pe care fiecare o poate reglementa intern după cum consideră - dar cu necesara egalizare a tratamentului față de cei nefumători. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Fenomenul „quiet-cutting” din perspectiva legislației noastre de muncă - ce pot și ce nu pot să facă angajatorii

„Quiet-cutting” este un trend în creștere printre marile companii, în care se preferă desființarea posturilor și mutarea angajaților pe altele disponibile, de pe azi pe mâine, în locul concedierilor în masă, ce presupun, în primul rând, costuri mai mari. Acest fenomen e avantajos pentru companii, dar nu neapărat și pentru angajați, care, deși nu rămân fără loc de muncă peste noapte, sunt mutați constant în schema de personal, li se oferă poziții cu salarii mai mici, atribuții nedorite sau copleșitoare și sunt presați indirect să plece. Cum putem să ne uităm la acest fenomen din perspectiva legislației noastre, în materialul de azi: Citește articolul

ACCES PREMIUM

Ce prevedem în contractele telesalariaților în privința locului de desfășurare a activității - probleme cu care se pot confrunta companiile

Angajatorii care nu au prevăzut nimic referitor la prestarea activității și de la sediu în contractele de telemuncă au dificultăți în a-i aduce pe telesalariați la birou, fie și pentru o zi pe lună. Orice renegociere a termenilor și transformarea telemuncii exclusiv de acasă în telemuncă în regim hibrid presupune acordul părților. Pe de altă parte, deși legea nu-i obligă să prevadă locurile din care se prestează activitatea de telemuncă, părțile pot conveni să prevadă acele locuri, iar angajatorul are un interes important aici. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Când criza de personal îi face pe angajatori să le ceară daune celor care demisionează repede - lucrătorii nu pot fi obligați să muncească însă

Nevoia acută de forță de muncă, în special în perioadele de vârf de activitate, îi împinge pe antreprenori să recurgă la soluții nelegale prin care le forțează mâna angajaților, neștiutori ai drepturilor garantate de lege, să rămână să lucreze o perioadă de timp. De exemplu, prin semnarea unui document de acoperire a prejudiciului cauzat de demisie. Angajații nu pot fi forțați să lucreze dacă nu vor și au doar obligația de a respecta preavizul, care e valabil, oricum, doar dacă angajatorul a plătit salariul, orele suplimentare și și-a îndeplinit celelalte drepturi asumate prin contract. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Studiu OIM: IA generativă ar putea duce mai degrabă, pe termen scurt, la creșterea locurilor de muncă, iar nu la dispariția lor. E nevoie însă de politici adecvate și responsabile

Cu ocazia unui studiu recent publicat în materia efectelor inteligenței artificiale generative (IAG) asupra pieței muncii, Organizația Internațională a Muncii (OIM) face apel la politicienii din întreaga lume să înceapă să se gândească mai repede asupra abordării schimbărilor tehnologice în curs. Deși în domeniul muncii IAG nu este, intrinsec, „nici bună, nici rea”, impactul socioeconomic al utilizării sale va depinde în mare măsură de modul în care este gestionată folosirea sa (inclusiv la nivel de reglementare), OIM arătând că, fără politicile adecvate, unde vocea lucrătorilor afectați de ajustările din piața muncii trebuie obligatoriu ascultată, există un risc ca doar câteva dintre țările bine poziționate economic și participanți din piață să poată valorifica beneficiile tranziției către noua piață a muncii, în timp ce costurile pentru lucrătorii afectați ar putea fi brutale. OIM subliniază că nu munca fizică e cea mai expusă pe termen scurt, ci munca de birou, dar că nu trebuie să generalizăm în aprecierea gradului de înlocuire a diverselor atribuții, întrucât IAG are potențialul să ducă și la creșterea locurilor de muncă. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Sănătatea mintală și riscurile psihosociale: Spania face un pas important în privința securității și sănătății lucrătorilor. În România, interesul pe subiect este unul scăzut

Datele indică o creștere a nivelului de stres profesional după pandemie, iar profesioniștii din resurse umane le recomandă angajatorilor să se aplece, în următoarea perioadă, tot mai mult asupra sănătății mintale la locul de muncă. Deși preocuparea globală pentru gestionarea stresului la locul de muncă este în creștere, progresul la nivel național în gestionarea stresului profesional este insuficientă. Citește articolul