ACCES PREMIUM

Speță din controalele fiscale

O firmă care aplica impozitul micro, deși nu avea salariați, a fost obligată de ANAF să achite impozit pe profit

Acest departament identifică și gestionează riscurile cu care se confruntă compania. Articolul arată un risc financiar major (plata retroactivă de taxe) cauzat de nerespectarea unei reguli simple, ceea ce este crucial pentru a implementa controale interne și a preveni pierderile.

Cazul unei companii care aplica impozitul micro, deși nu îndeplinea condiția obligatorie de a avea măcar un salariat, a fost prezentat recent în raportul Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) despre controalele fiscale terminate în martie 2024. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Jumătate din fraudele din companii se întâmplă din cauza lipsei controalelor privind conformarea. Care sunt consecințele și cum pot fi prevenite?

Articolul este direct legat de activitatea acestui departament, deoarece se concentrează pe identificarea, evaluarea și reducerea riscurilor de fraudă, precum și pe importanța controalelor interne pentru a proteja compania.

Frauda, corupția, spălarea de bani, comportamente anticoncurențiale sau lipsa protecției datelor sunt doar câteva dintre problemele cu care se pot confrunta companiile din cauza neconformării la reglementări, legislație sau principii etice și care atrag consecințe foarte serioase, de la cele pecuniare, la litigii și investigații penale. Spre exemplu, jumătate din fraudele din companii se întâmplă din cauza lipsei controalelor interne, iar 43% din cazuri sunt descoperite pe baza unor ponturi primite de la angajați (52%), clienți (21%) și furnizori (11%), conform unui studiu recent al Asociației Internaționale a Investigatorilor de Fraudă. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Plafonul pentru ajutoarele de minimis acordate aceleiași întreprinderi, într-o perioadă de trei ani, s-a majorat de la 200.000 la 300.000 euro

Acest departament este interesat pentru că identifică și gestionează riscurile companiei. Cunoașterea noilor reguli pentru ajutoarele de stat ajută la asigurarea că firma nu face greșeli care ar putea duce la pierderi financiare sau probleme legale legate de fondurile primite.

Atunci când vorbim de acordarea unui ajutor de minimis, una dintre condițiile pe care trebuie să le îndeplinească întreprinderea care-l solicită este să nu depășească, în ultimii trei ani, plafonul cumulat stabilit de autoritățile europene. Până în 2023, valoarea totală ce putea fi acordată aceleiași întreprinderi, în ultimii trei ani, era de 200.000 euro. Însă plafonul s-a majorat, din 2024, la 300.000 euro, măsură care a început să fie reflectată, mai nou, inclusiv în programele de finanțare din România. Citește articolul

ACCES GRATUIT

Importurile de alimente și-au reluat creșterea până la jumătate din consumul intern, exporturile au scăzut. Nu se simte în piață subvenționarea programelor pentru agricultură

Dependența mare de importuri și adâncirea deficitului pot crea riscuri legate de aprovizionare sau de fluctuațiile de preț, așa că acest departament ar fi interesat să evalueze și să gestioneze aceste riscuri pentru stabilitatea companiei.

În primele trei luni ale anului, exporturile României s-au cifrat la 23 miliarde de euro, în scădere cu 3,7% față de T1/2023, iar importurile s-au redus cu 2,3% la 29,65 mld euro. Deficitul balanței comerciale pe general s-a redus însă cu 1,5% față de aceeași perioadă a anului trecut, până la 6,7 miliarde euro. Citește articolul

ACCES GRATUIT

Poluare farmaceutică

Cei care vor să scape de medicamentele expirate se pot adresa deja unor spitale pentru predarea lor

Este important pentru acest departament să înțeleagă riscurile legate de nerespectarea noilor reguli privind colectarea medicamentelor expirate, precum și riscurile de mediu și de reputație pentru instituție.

Deși legislația impune colectarea medicamentelor expirate în spitale, începând cu 1 ianuarie 2024, doar unele dintre acestea au început să primească aceste deșeuri de la populație, altele, însă, nu au definitivat încă organizarea punctelor de colectare.  Citește articolul

ACCES PREMIUM

Protecția mediului: România va trebui să transpună în următorii doi ani o directivă care prevede sancțiuni mai severe și o listă extinsă a infracțiunilor de mediu

Acest departament este direct interesat de riscurile majore pe care noile pedepse le pot aduce companiei, inclusiv amenzi uriașe sau pierderea autorizațiilor, pentru a evalua aceste riscuri și a pune la punct sisteme care să le prevină.

O nouă directivă europeană care va trebui transpusă până pe 21 mai 2026 vizează consolidarea legislației de protecția mediului în Uniunea Europeană (UE), introducând sancțiuni penale efective, proporționale și descurajante pentru infracțiunile de mediu, înlocuind directivele anterioare, care s-au dovedit ineficiente. Această nouă legislație reprezintă un angajament ferm al Uniunii de a asigura un nivel ridicat de protecție a mediului și vine ca răspuns la creșterea îngrijorătoare a numărului de infracțiuni împotriva mediului și a efectelor lor dăunătoare. Citește articolul

ACCES PREMIUM

e-Transport: Lista contribuabililor obligați să facă raportări pentru transporturile internaționale de bunuri, extinsă prin OUG

Acest departament evaluează riscurile la care este expusă compania. Noile reguli de raportare, extinderea listei de contribuabili și posibilele amenzi pentru nerespectare reprezintă un risc de conformitate pe care trebuie să-l monitorizeze și să se asigure că există controale interne pentru a-l evita.

În cazul transporturilor rutiere internaționale de bunuri (riscante și neriscante), Guvernul a stabilit recent extinderea listei celor obligați să facă raportări în sistemul e-Transport. Citește articolul

ACCES GRATUIT

Avocat general al CJUE: Refuzul României de a recunoaște schimbările de prenume și de gen obținute într-un alt stat membru este contrar drepturilor cetățenilor UE

Acest departament caută să identifice și să prevină situațiile care pot aduce probleme companiei, iar nerespectarea noilor interpretări legale ar putea crea riscuri de conformitate sau de reputație.

La nivelul Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) are loc o dezbatere juridică semnificativă la nivelul Uniunii privind drepturile cetățenilor de a le fi recunoscute schimbările de prenume și gen efectuate într-un stat membru de către alte state membre UE. Dezbaterea pleacă de la cazul unui cetățean român, care, după obținerea cetățeniei britanice și schimbarea prenumelui și a genului în Regatul Unit al Marii Britanii (la acea vreme stat membru UE), a solicitat recunoașterea acestor schimbări în România și a fost refuzat de autorități. Astăzi avem în față opinia unuia dintre avocații generali ai CJUE, decizia Curții urmând să vină ulterior. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Date oficiale

La nivelul UE, 7.1% dintre angajați lucrează 48 de ore săptămânal sau mai mult. Pe hârtie, România stă bine la capitolul „orelor lungi” de muncă

Acest departament identifică și reduce riscurile pentru firmă. Dacă angajații lucrează mai mult decât prevede legea sau în condiții necorespunzătoare, pot apărea amenzi, procese sau probleme de imagine, iar articolul ajută la înțelegerea acestor riscuri legate de timpul de muncă.

Potrivit datelor Eurostat, în 2023, 7,1% dintre angajații din UE au avut programe lungi de muncă, petrecând peste 48 de ore pe săptămână la locul de muncă. În România, procentul de lucrători este mult sub media europeană. La noi, săptămâna de muncă poate ajunge la 48 de ore doar cumulând cu orele suplimentare. Citește articolul

ACCES GRATUIT

Legislația privind detecția metalului: Cine poate deține un astfel de dispozitiv și ce recompense se primesc pentru descoperirile arheologice

Articolul prezintă riscurile majore (amenzi mari, închisoare, confiscarea bunurilor) asociate cu nerespectarea legilor privind detectoarele de metale și descoperirile arheologice. Acest departament trebuie să identifice și să gestioneze aceste riscuri pentru a proteja compania.

Deținerea sau comercializarea detectoarelor de metale sunt permise, conform legislației în vigoare, doar celor ce dețin o autorizaţie emisă în acest sens de către inspectoratul de poliţie al judeţului în care domiciliază și dacă se înregistrează la aceste autorități. Cei care nu respectă aceste reguli riscă amenzi de 75.000 de lei și confiscarea detectoarelor. În plus, accesul neautorizat cu detectoare de metale în zonele cu patrimoniu arheologic sau vânzarea acestor dispozitive fără autorizație pot aduce pedepse cu închisoarea. Pe de altă parte, cei ce fac diverse descoperiri arheologice sunt recompensați de statul român. Citește articolul