Sunt întrebat, din ce în ce mai des, dacă salariatului care-și reclamă angajatorul la inspectoratul teritorial de muncă (ITM) îi este asigurat dreptul la confidențialitate, dacă angajatorul ar putea afla cine l-a reclamat și care sunt consecințele în cazul în care este deconspirat. În teorie, confidențialitatea trebuie respectată, dar nu putem spune că nu s-au întâmplat în practică situații în care principiul n-a fost respectat, iar alteori este destul de ușor pentru angajator să-și dea seama cine a fost cel care a sesizat Inspecția. Există o teamă a angajatului, dar fără să o diminuăm sau să o bagatelizăm, trebuie spus și subliniat iar și iar că lipsa de atitudine față de încălcarea legii, lipsa „ripostei legitime” a angajatului nu va duce niciodată la îmbunătățirea situației, nici la diminuarea abuzurilor, iar conflictul care oricum exista între angajat și angajator va rămâne cel puțin în aceeași fază, dacă nu cumva se va acutiza ulterior. Citește articolul
După ce în acest an inspectorii teritoriali de muncă (ITM) au verificat respectarea prevederilor legale privind contractele individuale de muncă în domeniul firmelor de curierat, pentru 2022 Inspecția Muncii are în plan să verifice dacă sunt respectate obligațiile pe care angajatorul și salariații le au în privința securității și sănătății în muncă (SSM), dar și descoperirea firmelor care folosesc munca “la negru” sau “la gri”. Citește articolul
Inspectoratul teritorial de muncă (ITM) se ocupă cu verificarea angajatorilor și cu aplicarea amenzilor în caz că descoperă nereguli, însă singura “instituție” care poate obliga, efectiv, un angajator să se achite de drepturile bănești acordate salariaților este o instanță judecătorească și asta doar dacă salariatul sau salariații care se consideră nedreptățiți încep un astfel de demers. O astfel de obligare prin hotărâre a angajatorului de a achita salariile restante sau drepturile bănești neplătite nu va apărea niciodată din oficiu. Citește articolul
Codul muncii prevede la categoria “contravenții” o serie de fapte ce le pot aduce angajatori amenzi de până la 200.000 lei, însă acest act normativ nu este singurul care conține sancțiuni pentru aceștia. Și Codul de procedură fiscală și Legea 76/2002 conțin amenzi pentru angajatori, în special pentru cei care folosesc munca “la negru”. Citește articolul
Codul muncii prevede nu mai puțin de 25 de amenzi pentru angajatori, ce pot fi aplicate de către inspectorii teritoriali de muncă. Valoarea amenzilor variază de la 500 lei până la 200.000 lei. Citește articolul
Dacă în situaţia înregistrării unui contract individual de muncă lucrurile sunt destul de simple, iar această consemnare se face la inspectoratul teritorial de muncă (ITM), în cazul unui contract colectiv de muncă, instituţia autorizată să inventarieze semnarea acestui document este diferită în funcţie de nivelul de sector de activitate sau de nivel de unitate la care se semnează. Citește articolul
Inspecția Muncii a desfășurat, timp de o săptămână, o campanie națională de control în domeniul transporturilor rutiere, ce a vizat, în principal, relațiile de muncă dintre angajatori și șoferii profesioniști ai acestora. Printre altele, inspectorii au găsit probleme legate de munca nedeclarată și de evidența orelor de muncă. Citește articolul
Munca la negru este o practică de care se folosesc unii angajatori, fie pentru a nu plăti taxe către stat, fie pentru a evita orice răspundere în ceea ce-l privește pe angajatul său. Vorbim aici de accidente de muncă, de zile de concediu plătite și de multe alte beneficii pe care un angajat care lucrează la negru nu le poate avea. Cei care sunt în această situație trebuie să știe că se pot adresa Inspectoratului Teritorial de Muncă (ITM) sau Inspecției Muncii (IM). Citește articolul
Firmele române care funcționează ca agenți de plasare a forței de muncă în străinătate și cele care vor vrea să presteze această activitate au acum mai multe cerințe de bifat, potrivit unui act normativ ce a intrat azi în vigoare. În raport cu Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM), spre exemplu, acestea trebuie să-și procure pentru înregistrare anumite documente, să țină anumite evidențe și să le raporteze la ITM periodic, altfel riscând amenzi de câteva mii de lei. În plus, nu mai pot presta această activitate firmele în faliment sau în dizolvare. Citește articolul
În Codul muncii, orele suplimentare nu sunt permise în cazul contractelor cu normă redusă decât în două situații: în caz de forță majoră și atunci când sunt necesare lucrări urgente. Salariații part-time, care muncesc deseori peste program, pot cere de la angajator plata acestor ore, uneori ajungându-se chiar și la intentarea unor procese. Deocamdată, însă, instanțele nu sunt hotărâte dacă să recunoască dreptul la recompensare a timpului lucrat în plus sau nu: există judecători care le-au dat dreptate salariaților, dar și judecători care au respins astfel de solicitări. În afară de a fi obligați la plata orelor extra, angajatorii pot fi inclusiv amendați de Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM). Citește articolul