ACCES PREMIUM

Somația europeană de plată este procedura pe care specialiștii o recomandă când ai de recuperat datorii de la parteneri de afaceri din UE

Firmele care au parteneri de afaceri cu sediul în afara României își pot recupera creanțele internaționale fie folosind somația europeană de plată, fie cu ajutorul procedurii europene cu privire la cererile cu valoare redusă. Cu toate acestea, spun specialiștii, somația europeană de plată rămâne cea mai eficientă modalitate de recuperare a datoriilor de la partenerii de afaceri din Uniunea Europeană. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Ce e de știut despre ordonanța de plată, pe care o recomandă specialiștii la recuperarea datoriilor de la partenerii de afaceri

Parteneriatele de afaceri se bazează pe o relație de încredere reciprocă între părți. Această încredere dispare în cazul nerespectării obligațiilor contractuale, situație întâlnită cu atât mai adesea în contextul pandemiei de coronavirus, care a creat multiple dificultăți financiare firmelor. Astfel, într-un asemenea caz, creditorii încep să se orienteze către opțiunile juridice pe care le au la îndemână pentru a-și recupera datoriile de la partenerii de afaceri aflați în dificultate și, cu toate că varianta de preferat ar fi calea amiabilă, se întâmplă des ca, în practică, aceasta să nu dea roade. De aceea, modalitatea cea mai indicată de recuperare a datoriilor de la partenerii de afaceri, atunci când nu se poate ajunge la o înțelegere amiabilă, o reprezintă, potrivit specialiștilor, ordonanța de plată, ca una dintre cele mai ieftine variante disponibile. Vă prezentăm în continuare care sunt condițiile esențiale pentru introducerea unei cereri de emitere a unei ordonanțe de plată și ce alte aspecte importante trebuie luate în calcul atunci când se are în vedere apelarea la această opțiune. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Care sunt principalele modalități prin care îți poți recupera creanțele de la partenerii de afaceri

Pandemia de coronavirus a determinat o serie de incertitudini în parteneriatele de afaceri, astfel că din ce în ce mai multe firme caută soluții de recuperare cât mai rapidă a datoriilor. În acest sens, principalele proceduri de recuperare a creanțelor pentru care se poate opta sunt, în afară de calea amiabilă, procedurile judiciare, arbitrajul, executarea silită, dar și procedura insolvenței. Trecem în continuare în revistă principalele modalități de recuperare a creanțelor, astfel cum se prezintă acestea, ca importanță, în opinia specialiștilor, proceduri la care se poate apela atunci când creditorii nu reușesc să obțină, în mod amiabil, o înțelegere cu debitorul în scopul recuperării datoriilor. Citește articolul

ACCES GRATUIT

Salariatul poate recupera în instanță inclusiv cheltuielile de judecată, pe lângă drepturile bănești restante, de la angajator

Din multele comentarii puse de cititorii noștri atât la articole, cât și pe forumul avocatnet.ro sau pe pagina noastră de Faceboook, reiese că cei mai mulți salariați se tem de un proces în instanță pentru recuperarea unor drepturi bănești, salarii, bani pentru ore suplimentare efectuate sau aferente zilelor de concediu de odihnă neluat, din cauza costurile de judecată. Pentru o informare corectă a acelor care se simt nedreptățiți, am vrut să subliniem, prin intermediul unui articol, că în situația în care instanța le dă dreptate, angajatorul, fie că este fost sau actual, va fi obligat la plata cheltuielilor de judecată suportate de salariat, pe lângă drepturile cerute inițial. În plus, salariatul poate solicita și daune-interese, morale și/sau materiale. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Procedurile de recuperare a datoriilor ar trebui luate în calcul încă de la încheierea contractelor între firme

De principiu, în contextul parteneriatelor de afaceri, mai ales al celor încheiate pe fondul pandemiei de coronavirus, firmele ar trebui să ia în calcul procedurile de recuperare a creanțelor încă de la încheierea unui contract. Astfel, atât debitorul, cât și creditorul vor avea o imagine mai clară asupra a ceea ce urmează în caz de încălcare a prevederilor contractului, iar lucrurile vor deveni mult mai simple pentru partea care solicită îndeplinirea unei anumite obligații. De asemenea, claritatea termenilor din contract, stipularea unor termene clare de plată și a modului în care se fac comunicările între părți nu poate aduce decât beneficii părții de bună-credință. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Cea mai bună cale de recuperare a datoriilor de la partenerii de afaceri e cea amiabilă, spun specialiștii

În contextul în care firmele se confruntă cu diverse probleme financiare, pe fondul pandemiei de coronavirus, opțiunile juridice și fiscale de recuperare a creanțelor au devenit o preocupare esențială pentru creditori. Cu toate acestea, opțiunea principală rămâne aceea ca debitorul și creditorul să ajungă la o înțelegere în mod amiabil, după cum au recomandat specialiștii în cadrul unei conferințe organizate joi de către avocatnet.ro. Pe de altă parte, datul în judecată se află la polul opus, fiind opțiunea cea mai evitată de creditori, din cauza multiplelor dezavantaje pe care le prezintă. Citește articolul

ACCES PREMIUM

S-a stricat telefonul sau laptopul de serviciu: Când plătește angajatorul reparația și când salariatul

Salariatul care strică, din vina sa, telefonul sau laptopul primite de la angajator pentru a putea munci în interesul firmei poate fi obligat să suporte reparațiile pentru astfel de echipamente, dar în anumite condiții. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Directiva „whistleblowers”: Cum ar trebui să trateze compania raportările avertizorilor care conțin informații obținute prin metode nelegale

O directivă care urmează curând să fie transpusă în legislația națională va obliga firmele mai mari să asigure canale interne de preluare a sesizărilor salariaților cu privire la nelegalitățile descoperite de aceștia în contextul profesional. Odată primită o raportare, în ce măsură cei care o analizează ar putea să o respingă pe considerentul că probele ce vin în sprijinul celor afirmate sunt obținute prin metode ce ele însele ocolesc legea sau o încalcă în mod vădit? Citește articolul

ACCES PREMIUM

În cazul subcontractării, cine răspunde pentru neplata salariilor? Ce prevede acum legea și ce voia Guvernul să prevadă în Codul muncii

Deși anunțată inițial și aflată în dezbatere, modificarea Codului muncii în privința restanțelor salariale datorate de contractantul principal din raportul de prestări servicii nu a fost adoptată prin OUG nr. 117/2021. În faza de proiect a ordonanței regăseam definirea lanțului de subcontractare și aspectele referitoare la răspunderea pentru neplata salariilor. Chiar și în lipsa acestora, avem însă răspunsul la întrebare în prevederile mai generale, ale Codului civil.  Citește articolul

ACCES GRATUIT

Proiect de lege

Stimulentul de inserție de 1.500 lei va fi acordat părinților care se întorc la muncă înainte de vârsta de un an a copilului, nu doar șase luni

În prezent, stimulentul de inserție primit de părintele care se întoarce la locul de muncă înainte de vârsta de șase luni a copilului, respectiv un an pentru cel cu dizabilități, este de 1.500 lei pe lună. La trecerea prin Parlament a OUG 26/2021, act normativ ce a schimbat condițiile acordării stimulentului de inserție în luna mai a acestui an, deputații au decis să majoreze perioada, de la șase luni până la un an, în care părinții pot primi stimulentul de inserție de 1.500 lei. Citește articolul