ACCES PREMIUM

Reținerile salariale: Când pot avea loc, în ce condiții și care e minimul care trebuie să rămână lunar în buzunarul angajatului

Potrivit Codului muncii, nicio reţinere din salariu nu poate fi operată, în afara cazurilor şi condiţiilor prevăzute de lege. Totodată, angajatului nu i se poate lua tot salariul sau cea mai mare parte din el într-o lună, lăsându-l pe acesta fără mijloace de a supraviețui și de a-și permite plata esențialelor în luna respectivă. Tocmai de aceea, angajatorii trebuie să fie foarte atenți atunci când dau curs solicitărilor de poprire venite de la executori. În același timp, dacă fac rețineri în mod direct, există un singur caz în care le poate face, ca despăgubiri pentru prejudiciile aduse, iar asta înseamnă la rându-i anumite reguli de respectat. Citește articolul

ACCES PREMIUM

15 lucruri de știut despre cercetările disciplinare înainte de a începe una

Multe aspecte ce țin de cercetările disciplinare pot pune probleme ulterior angajatorului dacă angajatul sancționat se duce în instanță. Când vorbim de procedurile disciplinare ne dăm seama și de importanța existenței unui regulament intern la nivelul angajatorului, dacă ne referim la firmele cu puțini angajați, pe care legiuitorul le-a scutit de obligația de a-l avea. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Tichetele cadou oferite ocazional și banii de telemuncă nu se pot popri, dacă se încadrează în limitele scutirii de taxe salariale

Când iau în considerare veniturile unui salariat supuse unei executări silite, angajatorii trebuie să știe că tichetele cadou sau banii de telemuncă nu pot face obiectul unei popriri deoarece sunt sume cu destinație specială, însă doar dacă sumele sunt acordate în limitele scutirii de taxe salariale, respectiv 300 lei și 400 lei. Valorile ce depășesc aceste plafoane vor fi considerate venituri asimilate salariilor și pot face obiectul unei popriri. Citește articolul

ACCES GRATUIT

Nouă decizii importante ale ICCJ din 2021 care pot interesa orice cetățean

În 2021, Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a pronunțat numeroase decizii obligatorii pentru instanțele din toată țara. Este vorba despre decizii pronunțate de completurile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală și civilă și de recursuri în interesul legii ce vizează, printre altele, executările silite, conturile de socializare, concursul de infracțiuni sau publicarea anunțurilor fictive pe internet. Citește articolul

ACCES GRATUIT

CJUE: Recuperarea parțială a prejudiciului produs ca urmare a unor afirmații denigratoare pe internet poate fi solicitată în fiecare stat UE în care informațiile au fost disponibile

În situația în care o persoană consideră că a fost prejudiciată de o serie de informații pretins denigratoare publicate pe site-uri de internet, ea poate solicita repararea prejudiciului în fața instanțelor din fiecare stat membru al Uniunii Europene (UE) pe al cărui teritoriu aceste afirmații sunt sau erau accesibile, chiar dacă aceste instanțe nu au jurisdicție asupra cererii de corectare și eliminarea a respectivelor afirmații, a decis marți Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE). Citește articolul

ACCES PREMIUM

Reminder Statutul juridic și fiscal al firmelor inactive: Cum se ajunge în inactivitate, cât poate dura și ce se poate face

Există diferențe mari între o firmă declarată inactivă la Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC) și o firmă inactivă din punct de vedere fiscal. Însă, deși nu poate părea așa, companiile inactive nu-și încetează chiar total activitatea. Cu ajutorul specialiștilor de la Schoenherr, explicăm astăzi cele mai relevante aspecte legate de inactivitatea juridică și cea fiscală. Explicațiile vin în contextul în care, în primele zece luni din 2021, numărul firmelor care și-au suspendat activitatea a crescut cu peste 15% față de anul trecut, depășind pragul de 10.000, potrivit ONRC. Citește articolul

ACCES GRATUIT

CJUE: Pentru a stabili instanța competentă dintr-un stat membru sau altul, la divorț, nu se poate considera că un soț are mai mult de o reședință obișnuită

La solicitarea divorțului, când se stabilește care ar fi instanța competentă teritorial, un soț, chiar dacă își împarte viața între două state membre (cea familială și cea profesională), nu poate avea decât o singură reședință obișnuită, nu mai multe, a subliniat recent Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), plecând de la cazul unui cetățean francez căsătorit în Irlanda și care-și împărțea viața între cele două state. Citește articolul

ACCES PREMIUM

UPDATE Conflictele individuale de muncă: Când apar, ce termene trebuie respectate, mai nou, cui ne adresăm și alte elemente importante

Salariatul și angajatorul se pot regăsi într-un conflict de muncă ori de câte ori vorbim de drepturi și obligații nerespectate, fie că ele sunt prevăzute de legi ori cuprinse în contracte, dacă partea care se consideră vătămată decide să ceară remedierea situației. Conflictele se pot rezolva și amiabil, dar părțile își regăsesc adesea dreptatea în instanță. La ce instanță trebuie mers, însă, există termene ce trebuie respectate, implicăm și sindicatul sau avem ceva de plătit pentru deschiderea unui proces? Iată câteva aspecte pe care orice salariat ar trebui să le cunoască. Citește articolul

ACCES GRATUIT

Decizie ICCJ oficială

UPDATE Instanța competentă teritorial să soluționeze contestația la executare, când sunt mai mulți debitori, e judecătoria care a încuviințat executarea silită

În procesele civile, instanța de executare competentă teritorial să soluționeze contestația la executare propriu-zisă formulată de unul dintre debitorii la care se referă titlul executoriu este judecătoria care a încuviințat executarea silită a respectivului titlu executoriu, cu excepția cazurilor în care legea dispune în mod expres altfel, conform unei decizii pronunțate în septembrie de Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) și apărute joi în Monitor. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Jurisprudență utilă

Când este detașarea, de fapt, un contract de muncă temporară. Salariatul trebuie să înțeleagă de la început ce tip de contract semnează

O speță unde reclamanta avea scopul reintegrării în postul desființat și de unde fusese concediată ca urmare a desființării ne aduce în față o situație care merită luată în considerare din mai multe motive, unde angajatorul nu i-a prezentat angajatei sale ce tip de contract încheie de fapt. Citește articolul