Pentru a putea demonstra că este victima unei hărțuiri morale la locul de muncă, unui salariat i se recomandă să păstreze orice dovadă scrisă a unui astfel de comportament. În plus, chiar și lipsa de răspuns a unui angajator la o plângere ce vizează hărțuirea la locul de muncă reprezintă o probă la Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) sau chiar o instanță de judecată ce poate duce la aplicarea de sancțiuni angajatorului. Citește articolul
Un angajat face o plângere pentru hărțuire morală la locul de muncă, dar plângerea e nefondată, reclamantul neputând demonstra cele întâmplate. Ce ar putea face conducerea în această situație, când sunt invocate lucruri nedovedite? Potrivit unui avocat, plângerea ar putea fi făcută fără ca angajatul să cunoască exact proprietatea termenilor folosiți, fiind în eroare cu privire la ceea ce reprezintă hărțuirea, dar dacă vorbim de o plângere falsă făcută cu intenția de a face rău celui acuzat, atunci angajatorul ar putea să stabilească intern sancționarea disciplinară a unor astfel de comportamente. Citește articolul
Lipsa unei proceduri împotriva hărțuirii morale sau a discriminării la locul de muncă nu le poate aduce angajatorilor doar o amendă, care în unele cazuri poate ajunge și la 200.000 de lei, sau daune-interese în cazul în unei decizii judecătorești, însă poate duce chiar și la o reputație proastă ca angajator. Citește articolul
Avocatnet.ro şi Digi24.ro vă prezintă cele mai importante ştiri ale dimineţii. Citește articolul
Angajatorul este responsabil pentru securitatea şi sănătatea salariaţilor săi cât timp aceştia se află în timpul programului de lucru, scrie în Codul muncii, asta înseamnă că, şi în situaţia în care o altă persoană din afara firmei săvârseşte fapte de hărţuire asupra unui salariat, angajatorul are responsabilitatea de a-şi proteja salariatul, a explicat un specialist în relaţii de muncă la o conferinţă recentă avocatnet.ro. Citește articolul
Regulile egalității de tratament între femei și bărbați, din punct de vedere al salarizării, se vor schimba semnificativ în urma unei decizii recente a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE). Curtea a stabilit că veniturile salariaților pot fi comparate chiar dacă lucrează în unități diferite, astfel că angajatorii cu puncte de lucru multiple nu mai pot folosi locația drept justificare pentru diferențele salariale între femei și bărbați, spun specialiștii. Citește articolul
Responsabilii cu egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi din cadrul firmelor cu peste 50 de salariaţi vor avea la dispoziţie, în curând, un plan de acţiune standardizat pentru a împiedica apariţia discriminărilor între salariaţi şi salariate şi un ghid metodologic pentru a-l implementa, după ce Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale (MMPS) a pus în dezbatere publică un proiect de ordin în acest sens. Citește articolul
De principiu, salariații nu pot fi obligați de angajatori să se vaccineze. Totuși, angajatorii ar putea încerca să convingă salariații să se vaccineze, utilizând diverse mijloace, inclusiv prin amenințarea cu aplicarea de sancțiuni sau chiar concedierea. În aceste cazuri, potrivit specialiștilor de la Biriș Goran, salariații au la îndemână mai multe soluții. Citește articolul
Dacă recent enumeram obligațiile din Codul muncii pentru a căror încălcare angajatorii pot fi amendați de inspectori, astăzi atragem atenția asupra numeroaselor aspecte pe care firmele nu ar trebui să le ignore din alte zone importante în relația angajator - angajat și angajator - stat: pe de o parte, colaborarea cu inspectorii veniți în control, chestiunile tehnice ce țin de evidența salariaților, dar și nediscriminarea la locul de muncă. Citește articolul
România este pe primul loc în Uniunea Europeană când vine vorba de femei care conduc afaceri din poziţia de Senior Executives în companii, potrivit unui comunicat al unui hub de afaceri dezvoltat de femei, care citează un raport Eurostat. Citește articolul