Faptul că un salariat se informează în timpul programului de lucru despre drepturile și obligațiile sale, că încearcă să înțeleagă ce consecințe legale au actele pe care le primește spre semnare nu reprezintă o încălcare obligațiilor sale de serviciu, ci demonstrează că angajatorul are salariați competenți. Se întâmplă însă, contrar principiului bunei-credințe, ca odată ce angajatul începe să pună întrebări, să fie considerat incomod. În același timp, angajatul e suficient de bun cât să fie indispensabil angajatorului pe timpul unui concediu mai lung, să fie pus să muncească ore suplimentare deși are contract part-time, să nu știe când și în ce fel se modifică regulamentul intern sau să afle că interesele îi sunt reprezentate de colegi numiți, nu aleși de el. Citește articolul
Recuperarea împrumuturilor acordate propriilor angajați nu se poate face prin operarea unor rețineri salariale, întrucât legea nu oferă un cadru pentru asta. Returnarea banilor se face de bunăvoie de către angajat, iar, în caz contrar, doar cu ajutorul instanței. Citește articolul
Relația de muncă nu este, în niciun caz, un aspect pe care să-l tratăm cu superficialitate, în primul rând pentru că din momentul semnării unui contract de muncă se nasc anumite drepturi și obligații, iar în al doilea rând pentru că unele decizii au consecințe bine stabilite de lege, unele fiind chiar ireversibile. Demisia este un exemplu, iar faptul că în Codul muncii avem chiar opt alineate care reglementează acest act unilateral de voință al angajatului evidențiază importanța sa. Uneori luăm decizii sub impulsul unei situații sau stări de moment, iar când ne referim la demisie, salariații se întreabă adesea dacă pot renunța la demisia depusă și dacă totul se poate „șterge” cu buretele, ca și cum actul n-ar fi fost făcut. Citește articolul
Cu tot cu majorarea din octombrie a salariului minim, precum și cu o eventuală altă majorare din prima parte a anului viitor, unora dintre angajații care sunt actualmente plătiți cu minimul pe economie va trebui să le crească salariile peste nivelul acesta. E vorba, mai exact, de dreptul angajaților de a nu fi ținuți pe minimul pe economie mai mult de doi ani de către același angajator. Citește articolul
Întoarcerea din concediul de creștere înseamnă cel puțin păstrarea condițiilor de muncă avute la momentul când angajata/angajatul a intrat în acest concediu. Dar poate însemna și alinierea la condițiile de muncă mai bune pe care le-au dobândit ceilalți angajați între timp și de care angajata/angajatul în concediu ar fi beneficiat automat dacă nu era absent de la locul de muncă. Inclusiv o eventuală indexare salarială ar putea fi făcută, angajatorii fiind obligați să acorde eventualele condiții de muncă mai bune celor ce se întorc din concediul de creștere. Citește articolul
Repartizarea timpului de muncă este, de multe ori, o provocare și pentru cei care activează în domeniul resurselor umane, iar abordarea transparentă, alături de o informare corectă și concretă din partea angajatorului devine chiar un element esențial pentru a preîntâmpina situațiile care se pot transforma într-un conflict. Citește articolul
Angajarea studenților înseamnă pentru mulți dintre ei prima experiență de muncă remunerată, într-un cadru formal. Tocmai pentru că discutăm de oameni fără prea multă experiență și pentru care cunoașterea legii s-ar putea să fie la un nivel minimal, unii angajatori pot fi tentați să încheie contracte mai târziu sau deloc, să ceară muncă suplimentară acolo unde e interzisă de lege, să scrie contracte sărace în conținut sau să nu le declare la timp ori să pretindă chiar celor tineri să dea așa-zise probe de lucru ce reprezintă muncă nedeclarată și neremunerată. Citește articolul
Într-un peisaj economic dinamic, călătoriile de afaceri au devenit un factor cheie în dezvoltarea companiilor și în consolidarea relațiilor comerciale. Astfel, aspectele referitoare la diurne devin importante, atât pentru angajatori, cât și pentru salariați. Indemnizația de delegare zilnică neimpozabilă în România este setată la un plafon maxim de 57,5 lei pe zi și în limita a trei salarii de bază corespunzătoare locului de muncă ocupat. Majoritatea angajatorilor din sectorul privat stabilesc nivelul diurnelor la limita superioară a plafonului neimpozabil. Prin comparație, în majoritatea statelor membre UE, indemnizația de delegare zilnică este de 35 euro pe zi, cu un maxim neimpozabil de 87,5 euro pe zi, în limita a trei salarii de bază corespunzătoare locului de muncă ocupat. Citește articolul
Periodic, dacă nu chiar în fiecare zi, apar întrebări privind modul în care ar trebui să se desfășoare o relație de muncă, iar cele privind concediul de odihnă anual plătit au fost, și în această vară, printre cele mai des întâlnite de mine. Avem în față o situație problematică, de data asta, pentru că angajatul nu vrea să intre în concediu, vrea bani la terminarea (în curând) a raportului său de muncă, iar angajatorul nu vrea să-i compenseze zilele de concediu neefectuate, ci vrea să-l vadă plecând în concediu. Cum procedăm? Citește articolul
Avocatnet.ro şi Digi24.ro vă prezintă cele mai importante ştiri ale dimineţii. Citește articolul