ACCES PREMIUM

Propunere: Pontaje prin acord și în cazul salariaților microîntreprinderilor

O recentă propunere legislativă vizează modificarea Codul muncii pentru a permite angajatorilor microîntreprinderi să țină evidența orelor de muncă în condiții stabilite prin acord scris cu salariații. Această modificare a mai fost introdusă anterior prin ordonanță, dar a fost eliminată. Inițiatorii propunerii susțin că aceasta ar aduce beneficii atât angajatorilor, prin reducerea sarcinilor administrative, cât și angajaților, prin flexibilitatea în organizarea timpului de muncă. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Importanța prevederii procedurii interne de soluționare a cererilor formulate de salariați

Lipsa de transparență poate genera conflicte când vorbim de un raport de muncă. Avem lipsă de transparență și când angajatorul ignoră solicitările unui angajat, dar cum privim chestiunea atunci când angajatorul nu e obligat de lege să urmeze o anumită procedură sau să emită un anume document sau să facă o anumită informare? Chiar dacă solicitarea este parțial sau deloc justificată, e în avantajul angajatorului să-i răspundă salariatului conform unei proceduri care este prevăzută unde altundeva decât în regulamentul intern. Citește articolul

ACCES PREMIUM

De fiecare dată când crește salariul minim, angajatorii se gândesc la acest mod „ingenios”, dar nepermis de a majora salariile

Majorarea salariului minim brut pe țară garantat în plată aduce, din păcate, în atenție un subiect mai vechi, unul care are și consecințe, inclusiv din punct de vedere contravențional. Acoperirea majorării prin tichete de masă. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Realități de pe piața muncii

Munca suplimentară nu se plătește în tichete de masă

Completarea eronată sau într-un mod neclar a contractului individual de muncă este de natură să genereze confuzii sau, în anumite situații, chiar conflicte de muncă, în special în cazul în care elementul neclar este unul esențial, cum ar fi salariul. În același timp, lipsa informării prealabile, combinată cu superficialitatea în abordarea aspectelor privind timpul de muncă și a modului în care, în mod legal, munca suplimentară trebuie compensată, uneori și cu alte aspecte care depășesc limitele bunei credințe, în ansamblu, stau la baza conflictelor. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Salariul de bază este singurul care contează?

Mulți angajați aleg o ofertă de muncă (în detrimentul alteia) și datorită beneficiilor extrasalariale pe care angajatorii le prezintă la angajare sau despre care știu de la alți angajați. Transpuse în interiorul contractului, acestea nu pot fi retrase în alte condiții decât cele negociate. Citește articolul

ACCES GRATUIT

Politica internă obligatorie privind hărțuirea: birocrație excesivă sau scopul reglementării, în sine - ce alegem să vedem?

Vestea că profesioniștii din domeniul relațiilor de muncă vor avea încă un „teanc” de hârtii de întocmit și/sau de actualizat ulterior este una care, la prima vedere, nu poate fi deloc fericită, ci dimpotrivă, însă astfel de momente evidențiază modul superficial în care alegem să privim actele normative și faptul că ne-am îndepărtat deja de scopul lor. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Realități de pe piața muncii

„Nu accepți sarcini în plus, îți desființăm postul” sau ce pățesc angajații care nu mai vor să lucreze cât pentru doi

Sunt domenii unde, dacă ar fi să întrebăm majoritatea lucrătorilor, am primi un răspuns categoric cu privire la dorința de încadrare în muncă: salarii care se regăsesc în vârful graficelor din statistici, birouri mari, scaune confortabile și teambuilding-uri dese. Dar sunt condițiile de muncă realmente mai bune acolo unde sunt și salariile de top? Se respectă mai mult drepturile angajaților sau la fel ca în alte părți? Citește articolul

ACCES PREMIUM

Directiva privind transparența salarială trebuie transpusă până în vara lui 2026, dar angajatorii trebuie să înceapă pregătirile încă de pe acum

Directiva (UE) 2023/970, care consolidează aplicarea principiului egalității de remunerare între bărbați și femei prin transparența salarială și mecanisme de asigurare a respectării legii, trebuie transpusă în statele membre ale UE până la 7 iunie 2026. Angajatorii români vor trebui să se pregătească în următorii doi ani pentru a respecta noile obligații, cum ar fi evaluarea nivelurilor de salarii acordate, stabilirea unor grile de salarizare obiective și documentarea procesului de remunerare. Este recomandată o abordare proactivă pentru a asigura conformitatea și a limita riscurile, inclusiv prin reconfigurarea procesului de recrutare și identificarea și remedierea diferențelor salariale în funcție de gen. De asemenea, este important ca angajatorii să-și reamintească regulile deja existente privind prevenirea și combaterea discriminării. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Realități de pe piața muncii

Răspunderea patrimonială: De la îndemnul „șefului” de a nu respecta legea, până la recuperarea prejudiciului de către angajatorul amendat

Relația de muncă implică subordonarea salariatului care prestează activitatea în beneficiul angajatorului său, însă autoritatea angajatorului nu presupune și ordine sau dispoziții nelegale și nici sarcini sau atribuții care nu sunt specifice postului pentru care a fost încheiat contractul individual de muncă. Evaziunea fiscală este prezentă, în continuare, la un nivel ridicat, iar sancțiunile sunt, de asemenea, destul de mari, scopul lor fiind de a descuraja acest fenomen. În cazul în care faptele sunt depistate și sunt aplicate sancțiuni, se ridică, desigur, problema responsabilității. Într-un caz concret, angajatul primește o dispoziție verbală de a nu respecta legea, vine controlul și aplică o amendă cu patru zerouri. Amenda e plătită, desigur, de angajator, însă imediat după acesta vrea să recupereze paguba de la angajat - iată de ce poate fi total îndreptățit să facă asta. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Concediul de formare plătit de angajator: domeniul de formare trebuie să aibă legătură cu cel în care lucrează angajatul?

Dacă angajatul ajunge să-și plătească singur formarea profesională periodică e, foarte probabil, pentru că angajatorul a neglijat chestiunea formării profesionale. Cu atât mai mult, ideea că salariatul ar fi condiționat în privința domeniului ales pentru formare nu poate fi acceptabilă aici. Deși aspectele privind formare profesională și concediul pentru formare sunt prezente în Codul muncii de peste 20 de ani, ele sunt fie ignorate și astăzi, fie sunt interpretate eronat, iar scopul lor a rămas o simplă înșiruire de cuvinte într-un act normativ, așa cum și buna-credință și consensualitate sunt, de cele mai multe ori, „de decor”. Citește articolul