ACCES GRATUIT

Și în 2025, angajările la stat sunt înghețate, iar instituțiile publice nu mai pot cumpăra mașini și mobilier

Este important pentru a evalua riscurile asociate cu conformitatea la noile reglementări privind angajările și achizițiile și pentru a ajusta controalele interne.

O serie de măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice, menite să reducă deficitul bugetar, au apărut pe final de 2024, printr-o ordonanță. Unele dintre prevederile ordonanței stabilesc înghețarea angajărilor la stat și interdicția de cumpărare, de către instituțiile de stat, a unor mașini noi. Citește articolul

ACCES GRATUIT

UPDATE Polițiștii pot da acum amenzi de circulație cu ajutorul unei rețele de camere video, iar amenzile sunt trimise la domiciliul șoferilor

Acest departament analizează riscurile operaționale și cele legate de reputația companiei, inclusiv cele generate de comportamentul angajaților în trafic și de consecințele amenzilor automate, pentru a găsi soluții de prevenție.

Traficul rutier pe unele dintre drumurile publice din România este monitorizat, de puțină vreme, printr-un sistem integrat, numit e-SIGUR, iar în cazul încălcării regulilor de circulație, șoferii identificați astfel pot fi sancționați de polițiști fără să fie opriți în trafic, amenzile fiind expediate direct la domiciliul acestora. Deocamdată, sistemul este funcțional doar pe trei drumuri, dar când va fi definitivat va conține, printre altele, 500 de camere video și 300 de radare mobile. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Taxa pe stâlp revine: Impozitul pe construcțiile speciale se aplică din 2025, dar necesită norme pentru a fi operaționalizat

O nouă taxă poate aduce riscuri financiare suplimentare, iar acest departament trebuie să se asigure că există măsuri de control intern pentru a evita problemele.

Impozitul pe construcțiile speciale (cunoscut ca „taxa pe stâlp”), care s-a aplicat cel mai recent în anul 2016, a fost „reactivat” de Guvern în 2025 prin OUG. Totuși, pentru a fi operaționalizat efectiv, impozitul datorat de persoanele juridice are nevoie de norme metodologice de la Ministerul Finanțelor. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Opinie A respectat Guvernul directiva europeană privind salariul minim adecvat când a stabilit salariile minime sectoriale de la 1 ianuarie?

Acest departament se ocupă cu identificarea și gestionarea posibilelor probleme pentru firmă. Schimbările legislative rapide și neclare privind salariile minime pot crea riscuri legale sau financiare, iar ei trebuie să le înțeleagă pentru a le preveni.

De la 1 ianuarie, în România există un salariu minim garantat în plată stabilit prin hotărâre de Guvern, precum și o reglementare specială care stabilește alte două niveluri salariale minime sectoriale - dintre care doar unul este, de fapt, superior celui garantat în plată. În contextul unei directive europene pe care Parlamentul a transpus-o anul trecut, dar și a unor facilități fiscale eliminate, e greu de afirmat că acele salarii minime diferențiate au fost stabilite așa cum se cuvenea - fără parteneri sociale consultați și fără transparență. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Evaluările de performanță - cum evităm să cădem în capcana discriminărilor

Acest departament este interesat de cum să identifice și să prevină riscurile pentru companie, cum ar fi procesele sau afectarea reputației, care pot apărea din evaluări incorecte sau discriminatorii.

Este esențial să recunoaștem că fiecare individ are abilități și competențe unice, iar evaluările ar trebui să fie bazate pe performanța individuală și nu pe stereotipuri de gen sau de altă natură, fiind la fel de important să ținem cont de faptul că, deși principiul nediscriminării este fundamental, nu putem generaliza și presupune că rezultatele bărbaților și femeilor vor fi întotdeauna egale în toate situațiile. De la faptul că legislația noastră obligă la transparentizarea criteriilor de evaluare și chiar la includerea lor în contracte și regulamentele interne, putem spune că șansele ca o evaluare ce nu respectă nici acest principiu de bază să fie anulată în instanță sunt foarte mari. Diferențele dintre evaluări pot constitui și ele motiv de anulare a acestora. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Directiva NIS2, transpusă în România: Obligațiile de securitate cibernetică au fost extinse. Ce tipuri de businessuri sunt vizate

Acest departament trebuie să evalueze riscurile cibernetice la care este expusă compania și să se asigure că există controale interne eficiente pentru a respecta cerințele legale și a minimiza pericolele.

Printr-o ordonanță adoptată de curând, România a transpus Directiva NIS2 privind securitatea cibernetică, impunând norme stricte și uniforme pentru sectoare esențiale și importante de activitate, mecanisme de raportare și gestionare a incidentelor care cresc transparența și capacitatea de reacție, dar și sancțiuni semnificative pentru neconformare. Citește articolul

ACCES GRATUIT

Reminder De-acum, pașapoartele simple electronice se livrează gratuit la orice adresă din România

Analizează riscurile potențiale pentru companie și angajați. Modificările privind documentele de călătorie și controalele la frontieră pot influența modul în care se planifică deplasările sau cum se gestionează riscurile legate de călătoriile internaționale ale personalului.

De la 1 ianuarie 2025, la emiterea unui pașaport simplu electronic, expedierea lui prin servicii de curierat se poate face la orice adresă de pe teritoriul României, nu doar la cea de domiciliu sau de reședință a deținătorului ori la o adresă din străinătate, ca înainte. Practic, acest document se va putea trimite prin curier la orice adresă, fie din țară (gratuit) sau din străinătate (în acest caz, titularul trebuie să plătească cheltuielile de expediție).

Citește articolul

ACCES GRATUIT

Zece venituri ale bugetarilor înghețate sau eliminate în 2025

Acest departament evaluează cum noile reguli despre salarii și beneficii pot afecta finanțele și activitatea instituției, ajutând la evitarea problemelor și la asigurarea că totul funcționează conform planului.

O ordonanță apărută la finalul lui 2024, al cărei scop este reducerea deficitului bugetar, stabilește, printre altele, înghețarea, pe parcursul acestui an, a nivelului unor venituri ale bugetarilor și chiar eliminarea unora dintre ele. De pildă, în 2025, valorile salariilor de bază, soldelor de funcție, sporurilor, indemnizațiilor ori compensațiilor de care beneficiază bugetarii rămân la valoarea din noiembrie și nu se mai acordă bilete de valoare, cu excepția tichetelor de creșă. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Propunere legislativă europeană

Directiva DEBRA va încuraja companiile să-și finanțeze investițiile mai mult prin capitaluri proprii, în detrimentul împrumuturilor la terți

Noul cadru fiscal poate schimba riscurile financiare ale companiei, încurajând o structură de finanțare mai stabilă și acest departament trebuie să știe cum să evalueze și să gestioneze aceste riscuri.

Inițiativa experților Comisiei Europene, lansată în primăvara anului 2022, privind stabilirea normelor referitoare la o indemnizație pentru reducerea favorizării îndatorării și limitarea deductibilității dobânzii în scopul impozitului pe profit (cunoscută sub numele de DEBRA), reprezintă o propunere legislativă prin care companiile sunt încurajate să-și finanțeze investițiile mai mult din propriile capitaluri și mai puțin prin datorii. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Guvernul încalcă dreptul UE prin limitarea dreptului la compensații pentru zilele de concediu neluate, cerut la terminarea raportului de muncă / de serviciu

Identifică și previne riscurile pentru firmă, cum ar fi amenzile sau procesele, dacă normele naționale nu sunt în acord cu legislația europeană.

Legislația europeană și Directiva privind timpul de lucru, în mod special, protejează dreptul fiecărui lucrător la concediu anual plătit. Acest drept este considerat un principiu fundamental, iar statele membre nu-l pot restrânge decât în limitele strict prevăzute de directivă. Nicio justificare economică sau administrativă nu poate fi invocată pentru a limita acest drept. Cu toate acestea, Guvernul a decis că angajații statului nu pot cere, la terminarea raportului de muncă/de serviciu, compensații pentru zilele de concediu neefectuate aferente lui 2025 - motivul? Reducerea cheltuielilor bugetare. Măsura e cu atât mai criticabilă dacă ne gândim și la câtă jurisprudență europeană există în această privință. Citește articolul