ACCES PREMIUM

Reminder În 2025, impozitele pe afaceri trebuie declarate și plătite până la 25 iunie

Acest departament se ocupă de modul în care este condusă compania și comunică cu investitorii. Informațiile despre beneficiile fiscale pentru creșterea capitalului și respectarea legilor sunt importante pentru a prezenta o imagine financiară bună și o bună guvernanță.

2025 este al patrulea an în care avem un termen temporar unic pentru definitivarea și plata impozitelor pe afaceri pentru anul anterior, conform legislației în vigoare. Cele două obligații trebuie rezolvate de firme până la 25 iunie 2025 - pentru impozitul anual pe profit și pentru impozitul micro pe trimestrul 4. Regula nu se aplică, însă, pentru toate companiile. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Date pe înțelesul tuturor

Analiză De ce ne e frică de impozitarea progresivă? Un exemplu de calcul și importanța înțelegerii regulilor fiscale

Modificările fiscale pot influența profitabilitatea companiei și strategia financiară, informații importante pentru investitori și pentru raportările despre modul în care este condusă firma.

E puțin probabil ca România să mai poată amâna mult timp întoarcerea la impozitarea progresivă, prezentă la noi până în 2004. Impozitarea progresivă, prin comparație cu creșterea impozitului pentru toată lumea, ar însemna o creștere a veniturilor bugetare fără a-i împovăra pe cei cu venituri mici. Calculul impozitului progresiv pe un salariu brut de 15.000 lei ar implica o impozitare de 10% pentru primii 10.000 lei și 16% pentru restul, ceea ce ar lăsa lucrătorul cu mai mulți bani în mână comparativ cu aplicarea unei cote unice de 16%. De asemenea, o implementare corectă a acestui sistem ar simplifica procesul de impozitare și ar proteja persoanele cu venituri reduse, asigurând în același timp o distribuire echitabilă a sarcinii fiscale. Eforturile de comunicare și educare a populației cu privire la impozitarea progresivă sunt esențiale pentru a facilita această tranziție. Citește articolul

ACCES GRATUIT

Dezechilibre excesive, reforme întârziate și un deficit record: diagnosticul UE pentru România

Recomandările UE privind stabilitatea economică și reformele structurale afectează percepția investitorilor și cadrul de guvernanță corporativă al companiilor.

România se află într-un moment economic delicat, marcat de un deficit bugetar în creștere, o datorie publică alarmantă și întârzieri în reformele esențiale. Cea mai recentă analiză a Consiliului UE atrage atenția asupra riscurilor majore cu care se confruntă țara și conturează un avertisment clar: fără măsuri urgente și consistente, dezechilibrele actuale riscă să se adâncească și mai mult. Într-un limbaj sobru, dar lipsit de echivoc, instituțiile europene transmit că stabilitatea economică și socială depind, acum mai mult ca oricând, de voința reală de a schimba direcția. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Sănătatea mintală la locul de muncă: Un raport al Agenției Europene pentru SSM scoate în evidență „zidurile tăcerii” și „punțile empatiei”

Acest departament este interesat de modul în care compania este condusă și de factorii care pot influența încrederea investitorilor, inclusiv modul în care compania își tratează angajații, un aspect important pentru o guvernanță sănătoasă și o reputație solidă pe termen lung.

Weekendul ar trebui să fie un armistițiu, o pauză binemeritată de la ritmul alert al săptămânii, un timp pentru reîncărcare și reflecție. Și totuși, pentru mulți dintre noi, ecourile locului de muncă – presiunea termenelor limită, dinamica relațiilor cu colegii, sentimentul de suprasolicitare – ne urmăresc și în aceste zile de liniște. Aceste ecouri, uneori șoapte, alteori strigăte asurzitoare, sunt manifestări ale unei realități pe care, adesea, o ascundem sub preș: sănătatea noastră mintală în contextul profesional. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Recomandările FMI pentru reforma fiscală se referă, în mare, la taxarea muncii, taxarea proprietăților, TVA și accize

Schimbările în impozitul pe profit și dividende pot influența profitabilitatea companiei și politica de dividende, informații esențiale pentru investitori și guvernanța corporativă.

Deoarece autoritățile de la noi au solicitat asistență de specialitate de la Fondul Monetar Internațional (FMI) pentru conturarea reformei fiscale planificate pentru 2025, un raport cu măsuri recomandate a fost dat publicității în cursul zilei de vineri. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Date pe înțelesul tuturor

Lipsă de asumare din partea României: nu am livrat niciun plan, reformele se mișcă greu, iar prognoza se înrăutățește. O ultimă atenționare de la Bruxelles

Prezintă indicatori macroeconomici cheie și riscuri legate de stabilitatea financiară a țării, informații vitale pentru atragerea și menținerea încrederii investitorilor.

În primăvara anului 2025, România se afla din nou în centrul unei atenții serioase la Bruxelles. Pentru a înțelege de ce, trebuie să ne întoarcem la începutul crizei: în 2019, când planurile bugetare ale Guvernului au prevăzut un deficit peste 3% din PIB, Comisia Europeană și Consiliul Uniunii Europene au declanșat pentru prima dată procedura privind deficitul excesiv (EDP).  Citește articolul

ACCES PREMIUM

Un nou indicator de risc, propus pentru controalele fiscale: Acesta ar ajuta ANAF la depistarea celor care „îngroapă” firmele cu datorii

Acest departament este interesat de riscurile care pot afecta stabilitatea financiară și reputația companiei, informații importante pentru investitori și pentru buna gestionare a afacerii.

Sediile sociale comune pentru zeci, sute sau chiar mii de firme ar trebui să devină un indicator de risc fiscal utilizat în activitatea de control a Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), subliniază, într-un comunicat recent, Curtea de Conturi a României. Aceasta deoarece s-a constatat că, cel puțin la nivelul anului 2023, existau peste 2.000 de adrese care figurau ca sedii sociale pentru peste 47.000 de contribuabili ce însumau datorii la stat de aproape 30 miliarde lei. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Interviu Taxarea inversă generalizată, soluția pentru problema României cu colectarea TVA. Un specialist: „Ar îmbunătăți semnificativ calitatea mediului de afaceri”

Investitorii și managementul companiei ar fi interesați să înțeleagă cum schimbările fiscale majore pot influența performanța financiară a companiei și riscurile asociate, dar și mediul de afaceri în general.

Taxarea inversă generalizată la TVA a revenit, în aceste zile, în discuțiile publice legate de reforma fiscală pe care autoritățile noastre trebuie s-o aplice cât mai repede pentru a păstra România în ținta de deficit bugetar de 7% pentru 2025. Cum statul are nevoie de mai mulți bani la buget, specialiștii sunt de părere că introducerea taxării inverse generalizate ar fi cea mai bună soluție pentru a „împușca” două păsări dintr-un foc - creșterea încasărilor anuale din TVA și reducerea gap-ului uriaș de TVA. Singurul impediment ar fi că e nevoie de aprobarea Comisiei Europene, dar e greu de crezut că România ar putea fi refuzată. Citește articolul

ACCES PREMIUM

UPDATE Instructorul de pilates, enologul și alte 17 ocupații au fost introduse în COR

Reclasificarea unei funcții cheie precum CISO, responsabilă cu securitatea informațiilor, poate fi importantă pentru structura de conducere și pentru comunicarea cu investitorii.

Clasificarea Ocupațiilor din România (COR) a fost completată recent, printr-un ordin publicat în Monitorul Oficial, cu aproape 20 de meserii noi, majoritatea din industria jocurilor video, dar și din domenii precum bioinformatica, vinificația sau serviciile pentru animale. Actul normativ aduce și alte modificări relevante, menite să alinieze nomenclatorul ocupațiilor la realitățile actuale ale pieței muncii. Citește articolul

ACCES GRATUIT

Mituri și realități

Există sau nu sporul de antenă în salarizarea bugetarilor? Nu asta ar trebui să fie întrebarea

Investitorii și partenerii sunt interesați ca firma să fie bine condusă și să aibă grijă de angajați, pentru că acest lucru indică stabilitate și performanță pe termen lung.

În spațiul public românesc au prins contur și persistă cu o surprinzătoare tenacitate diverse denumiri de „sporuri” salariale care stârnesc în rândul opiniei publice deopotrivă amuzament și confuzie: „sporul de antenă”, „sporul de ecran” sau chiar „sporul de suprasolicitare neuropsihică”. Acestea sunt adesea percepute ca un fel de bani în plus la salariu, o recunoaștere pecuniară a unor riscuri mai mult sau mai puțin definite de lege. Însă, dincolo de folclor sau de știrile care le popularizează ori de opiniile unor „diverși”, realitatea juridică și, mai ales, scopul fundamental al unor astfel de compensații e adesea ignorat sau înțeles greșit. Mai problematic însă e că la înțelegerea lor greșită contribuie chiar și instituțiile statului. Citește articolul