ACCES PREMIUM

Poate fi sancționat un salariat dacă nu răspunde la e-mail-urile sau telefoanele primite după program?

Prezentam recent o modificare adusă Codului muncii din Portugalia, prin care salariaților li s-a dat dreptul de a se deconecta și de a nu fi contactați de angajatori în afara orelor de program, astfel de demersuri devenind amendabile. Totuși, acest lucru nu va fi posibil în România prea curând, iar pe fondul creșterii numărului de salariați aflați în telemuncă, ca urmare a pandemiei, a început să se contureze o practică a angajatorilor de a se aștepta ca angajații lor să fie disponibili și în afara orelor de program, dacă tot au scăpat de timpul de navetă acasă-birou-acasă. Însă, deși ar putea exista obligația salariatului de a răspunde solicitărilor angajatorului în afara programului în documentele de muncă, ea ar fi legală doar în anumite condiții, iar o eventuală sancționare a salariatului pentru refuzul de a face acest lucru are mari șanse să fie anulată de o instanță. Citește articolul

ACCES GRATUIT

Dreptul salariatului de a deveni inaccesibil după orele de program, adoptat în Portugalia. Când s-ar putea aplica și în România acest drept

La începutul acestui an, Parlamentul European a inițiat un proiect de directivă ce prevede dreptul salariaților de a se deconecta, ceea ce îi va face inaccesibili pentru angajatori după orele de program. De la momentul anunțului nu s-au făcut demersuri suplimentare, însă în Portugalia acest drept există de vinerea trecută. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Interdicția de concediere a salariatelor gravide se aplică și în perioada de probă?

Perioada de probă înseamnă aceleași drepturi și obligații pentru salariați ca în perioada ulterioară acesteia, cu particularitatea că un contract de muncă poate înceta fără preaviz, printr-o simplă notificare. Tocmai această particularitate i-ar putea face pe unii să creadă că, aflând de starea de graviditate a unei salariate în perioada de probă, pot să înceteze contractul și să facă abstracție de interdicția de concediere valabilă în cazul gravidelor. Lucrurile sunt însă ceva mai complicate în realitate. Citește articolul

ACCES GRATUIT

UPDATE Cauzele ce vizează drepturile salariale ale personalului militar se judecă de secțiile de conflicte de muncă. Decizia ICCJ, obligatorie

Secțiile sau completurile specializate în materia conflictelor de muncă, și nu cele de contencios administrativ, sunt cele care judecă procesele ce vizează plata unor drepturi salariale ale personalului militar de către instituțiile publice din cadrul Jandarmeriei Române, potrivit unei decizii a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) a cărei motivări a fost oficializată astăzi. Ca urmare a publicării motivării curții în Monitorul Oficial, decizia ICCJ a devenit obligatorie pentru toate instanțele din țară. Citește articolul

ACCES PREMIUM

UPDATE Un angajator nu poate prelungi la nesfârșit un CIM pe perioadă determinată. Ce variante are pentru a continua relația de muncă cu același angajat

Contractul de muncă pe perioadă determinată este o excepție în cadrul legislației muncii, pentru că regula este că relațiile de muncă se încheie pe perioadă nedeterminată. Tocmai pentru a nu se ajunge la situații de evitare a încheierii unor contracte pe perioadă nedeterminată, legiuitorul a decis să impună anumite limite firmelor în privința încheierii mai multor contracte pe perioadă determinată cu aceeași persoană. Durata maximă a unui astfel de contract, dar și interdicția de a prelungi la nesfârșit, prin acte succesive, un astfel de raport de muncă, sunt aspectele cele mai importante ale acestor contracte - angajatorii le omit însă adesea, iar angajații nu-și cunosc drepturile. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Jurisprudență utilă

Când este detașarea, de fapt, un contract de muncă temporară. Salariatul trebuie să înțeleagă de la început ce tip de contract semnează

O speță unde reclamanta avea scopul reintegrării în postul desființat și de unde fusese concediată ca urmare a desființării ne aduce în față o situație care merită luată în considerare din mai multe motive, unde angajatorul nu i-a prezentat angajatei sale ce tip de contract încheie de fapt. Citește articolul

ACCES PREMIUM

UPDATE Termenul de 45 de zile pentru soluționarea conflictelor de muncă, aplicabil de sâmbătă

Codul muncii va suferi, de sâmbătă, o nouă modificare, în condițiile în care astăzi a fost oficializată legea care majorează termenul în care pot fi formulate cererile de soluționare a unui conflict de muncă, de la 30, cât este în prezent, la 45 de zile calendaristice. Termenul de soluționare face referire la conflictele de muncă apărute ca urmare a deciziilor unilaterale ale angajatorilor. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Integrarea în muncă a persoanelor cu dizabilități: Ce trebuie să știe angajatorii

Integrarea persoanelor cu dizabilități pe piața muncii reprezintă un proces esențial pentru dezvoltarea profesională și perfecționarea abilităților și calificărilor acestei categorii sociale, dar și pentru garantarea egalității de șanse, sporirea incluziunii sociale și asigurarea unui trai decent pe termen lung. În legislația din România există prevederi speciale privind angajarea persoanelor cu handicap, dar și o obligație pentru firmele și instituțiile cu mai mulți angajați de a avea în schema de personal și astfel de lucrători, cu dizabilități, trebuind altfel să plătească o contribuție specială. Din 2019, firmele au putut inclusiv să ceară un mic ajutor financiar de la stat pentru angajații cu dizabilități.  Citește articolul

ACCES PREMIUM

Toate orele suplimentare muncite după 5 octombrie se pot recompensa timp de 90 de zile

2021 a adus o modificare în privința termenului-limită privind recompensarea orelor suplimentare, de la 60 la 90 de zile. Totuși, acest nou termen de 90 de zile se aplică doar orelor suplimentare care au fost prestate după data de 5 octombrie, când a fost oficializată OUG 117/2021, care a majorat acest termen din Codul muncii, nu și celor acumulate anterior acestei date. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Locurile de muncă vacante sunt publice, însă salariile oferite sunt „la secret”

Când discutăm despre o relație de muncă, de cele mai multe ori, primul gând se îndreaptă spre unul dintre elementele esențiale ale acesteia - salariul. Da, salariul reprezintă contraprestația muncii depuse de salariat în baza unui contract de muncă pe care angajatorul trebuie să o achite cel puțin o dată pe lună, însă întrebarea „cât va fi salariul și din ce este el compus?” apare din momentul în care o persoană interesată află de existența unui loc de muncă vacant.

Citește articolul