ACCES PREMIUM

E utilă includerea clauzei de neconcurență încă de la începutul raportului de muncă, din perioada de probă?

Stabilirea unei clauze de neconcurență încă de la bun început într-un raport de muncă, cu atât mai mult când vorbim de o perioadă de probă, s-ar putea dovedi inutilă pentru angajator, dar și un motiv pentru salariat de a refuza angajamentul încă din acel stadiu al relației de muncă. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Partajul în cazul unui divorț în care cei doi soți au construit o afacere în timpul căsătoriei

Partajul reprezintă modalitatea prin care soții, după desfacerea căsătoriei sau în timpul acesteia, pot împărți bunurile dobândite în timpul căsătoriei. Partajul bunurilor comune prezintă interes în situația în care soții nu au optat pentru regimul separației de bunuri, situație în care, în baza art. 360 alin. 1 din Codul Civil, bunurile dobândite în timpul căsătoriei, în nume propriu de către unul dintre soți, sunt bunuri proprii și nu intră în categoria bunurilor comune apte să compună masa partajabilă a soților divortați. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Clauza de formare profesională: Cum poate fi obligat salariatul să restituie costul cursului plătit de angajator

În momentul în care salariatul urmează un curs de formare profesională plătit de angajator, cel din urmă poate negocia și include în contractul individual de muncă o clauză de formare profesională. În mare, această clauză stabilește că angajatorul este cel care plătește pentru formarea profesională la care participă salariatul, de cele mai multe ori fiind cuprinsă și o perioadă în care acesta trebuie să își continue activitatea în cadrul angajatorului, în caz contrar, fiind obligat să dea înapoi o parte sau în întregime cheltuielile aferente cursului. Însă, atrage atenția un avocat specializat în practica de dreptul muncii din cadrul NNDKP, pentru a putea fi aplicabilă, prevederile clauzei de formare profesională nu trebuie să fie scrise la modul general, ci trebuie să fie cât mai specifice pentru ca, în situația în care salariatul pleacă înainte de perioada stabilită în clauză, să poată fi obligat să plătească cheltuielile suferite de angajator. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Șomaj tehnic: Care sunt activitățile pentru care se poate cere decontarea de la stat?

Tot mai multe întrebări privind aria acoperită de OUG nr. 111/2021 au apărut în ultima perioadă, în contextul în care, din noiembrie, se pot cere primele decontări pentru indemnizațiile de șomaj tehnic de la stat. În fapt, ordonanța nu prevede decât că una dintre cele două premise de decontare este întreruperea totală sau parțială a unor activități ca urmare a măsurilor luate de autorități. Prin urmare, nu există o listă de coduri CAEN, de pildă, „eligibile” pentru decontare. Iată care e situația, având în vedere cele mai recente măsuri luate de Guvern în contextul stării de alertă: Citește articolul

ACCES GRATUIT

Salariatul poate recupera în instanță inclusiv cheltuielile de judecată, pe lângă drepturile bănești restante, de la angajator

Din multele comentarii puse de cititorii noștri atât la articole, cât și pe forumul avocatnet.ro sau pe pagina noastră de Faceboook, reiese că cei mai mulți salariați se tem de un proces în instanță pentru recuperarea unor drepturi bănești, salarii, bani pentru ore suplimentare efectuate sau aferente zilelor de concediu de odihnă neluat, din cauza costurile de judecată. Pentru o informare corectă a acelor care se simt nedreptățiți, am vrut să subliniem, prin intermediul unui articol, că în situația în care instanța le dă dreptate, angajatorul, fie că este fost sau actual, va fi obligat la plata cheltuielilor de judecată suportate de salariat, pe lângă drepturile cerute inițial. În plus, salariatul poate solicita și daune-interese, morale și/sau materiale. Citește articolul

ACCES GRATUIT

Importanța biroului rămâne vitală: Doar 10% dintre angajați vor să lucreze exclusiv de acasă

Angajații români care au fost nevoiți să lucreze mai mult de acasă în ultimele 18 luni din cauza pandemiei de COVID-19 doresc să revină la birou, în condițiile în care mai mult de jumătate dintre aceștia asociază revenirea la birou cu „întoarcerea la normalitate” și resimt lipsa socializării cu colegii, potrivit studiului ”Back to the Office”. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Telemunca și SSM-ul în contextul COVID-19: Care sunt riscurile psihosociale ale "noii munci normale"

Securitatea și sănătatea în muncă (SSM) nu vizează doar sănătatea fizică a salariaților, cum probabil o văd cei mai mulți angajatori, ci ține cont și de sănătatea lor mintală. Agenția Europeană pentru SSM atrage atenția că, deși telemunca a permis afacerilor să funcționeze în parametrii oarecum normali în ultimul an și jumătate, pandemia de COVID-19 a expus salariații, pe lângă riscurilor de afecțiuni musculoscheletice, și la probleme legate de sănătate psihică. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Relații de muncă: Modificările importante din octombrie pe care trebuie să le știe angajatorii

Luna octombrie a adus modificări în Codul muncii, un nou salariu minim pe care firmele îl pot „opera” în acte până spre final de an, dar și multe reguli noi ce țin de prevenirea răspândirii COVID-19 cu aplicare la locul de muncă - trecerea la telemuncă cu măcar de jumătate de angajați, acolo unde se poate lucra așa, masca obligatorie la birou pentru toată lumea ș.a.m.d. În plus, Guvernul a dat undă verde decontărilor pentru șomaj tehnic, care urmează să fie cerute începând de lunea viitoare pentru octombrie. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Șomaj tehnic: În situația angajaților cu mai multe contracte, firmele ar trebui să obțină de la aceștia informații suplimentare pentru acordarea corectă a indemnizațiilor

Deși la prima vedere ordonanța cu decontări pentru șomajul tehnic pare să acopere cele două mari situații în care se pot găsi angajații cu mai multe contracte de muncă dintre care doar unele sau chiar toate sunt suspendate pentru șomaj tehnic, în realitate, firmelor le-ar putea fi destul de greu să aplice acele prevederi legale. În principal, pentru că ar avea nevoie de informații „sensibile” de la angajați și pe care aceștia ar putea fi reticenți în a le oferi. Riscul pentru firme e ca ulterior să li se reproșeze la control că au cerut decontări contrar legii în cazul angajaților cu mai multe contracte de muncă.  Citește articolul

ACCES PREMIUM

Două situații în care statul nu-ți decontează șomajul tehnic

Pentru orice alte motive de închidere temporară sau restrângere parțială a activității decât măsurile impuse de autorități, firmele nu pot cere decontarea șomajului tehnic de la stat. Similar, dacă afacerea nu „merge” bine în această perioadă, șomajul tehnic decontat de la stat nu este o opțiune. Citește articolul