Act normativ: LEGE nr 53 / 2003
ACCES PREMIUM
Realități de pe piața muncii
Reprezentanții angajaților nu sunt în niciun caz desemnați de angajatori - legea însăși interzice imixtiunea acestora din urmă în procesul de alegere a reprezentanților. Practica ne arată însă că nici măcar acolo legea e cât se poate de clară angajatorii nu dau atenție normelor.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Realități de pe piața muncii (best of)
1 mai este zi liberă în România - asta înseamnă că angajații nu lucrează azi, iar dacă e neapărat necesar ca activitatea să nu fie întreruptă și un angajat sau altul dintr-o structură să vină la muncă azi, el trebuie recompensat în mod corespunzător. Cu toate acestea, e o realitate din piața muncii la noi faptul că unii angajați nu profită niciodată de dreptul la liberele din Codul muncii. O altă realitate este a oamenilor care se confruntă cu rezultatul unei proaste interpretări a legii în firmele sau instituțiile în care lucrează - cum se întâmplă în cazul celor care încă mai cred că liberele legale sunt întotdeauna neplătite. Vara trecută ne-am propus să dedicăm o parte din conținutul pe zona relațiilor de muncă povestirilor din piață - pentru că aducând în față realitățile pieței muncii e un alt mod de a vorbi despre lege și de a explica conținutul său. Azi, ne uităm în spate ca să aducem laolaltă câteva povești care ne-au uimit:
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Codul muncii garantează patru zile libere în luna mai, cu ocazia Zilei Muncii și a sărbătorilor pascale. Cei care lucrează, totuși, în aceste zile au dreptul la compensații legale din partea angajatorului. În cazul neacordării zilelor libere legale, angajatorii pot fi sancționați cu amenzi de până la 10.000 de lei.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Realități de pe piața muncii
Deși mai multe ITM-uri au anunțat că în urma controalelor din ultima perioadă au identificat foarte multe persoane prestând muncă nedeclarată sau subdeclarată și au aplicat amenzi semnificative, fenomenul persistă, iar efectele pe termen lung sunt îngrijorătoare. Pe lângă aspectul muncii nedeclarate sau subdeclarate, o altă încălcare a dispozițiilor legale rămâne în topul negativ al rezultatelor controalelor, fiind vorba despre nerespectarea perioadelor minime de repaus zilnic, săptămânal sau chiar anual. Citește articolul
ACCES GRATUIT
Compensarea salariaților români pentru munca depusă a urcat în 2023 la 11 euro/oră, însă ne plasează încă pe penultimul loc în Uniunea Europeană, după Bulgaria (9,3 euro/lună).
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Ochii care nu se văd la birou nu sunt promovați - cam așa sună politica unei mari companii americane multinaționale, care își anunță angajații că pot păstra regimul de muncă integral la distanță, doar că astfel se autoexclud de la ideea de a se dezvolta în cadrul companiei. În România însă, legea e cât se poate de clară în privința egalității de tratament dintre angajații de acasă și cei de la birou.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Realități de pe piața muncii
Atunci când sunt în discuție încălcări ale unor dispozițiile legale, uneori chiar ale unor drepturi fundamentale, cu siguranță vor exista și sancțiuni. Însă acestea nu sunt întotdeauna prevăzute în mod direct sau explicit - așa cum este și situația în care angajatorul împiedică salariații să-și exercite dreptul la
concediul de odihnă anual plătit.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Dreptul la concediu de odihnă plătit e prevăzut în lege și reluat în fiecare contract individual de muncă. Angajatorul are obligația, iar nu posibilitatea să-l programeze fie individual, fie colectiv, dar obligatoriu în urma unor discuții cu fiecare angajat în parte sau cu cei care le reprezintă interesele, de la caz la caz. Practic, concediul în perioada X sau Y nu este impus unilateral, ci este convenit de părți. Programarea se face pentru anul următor, iar angajatul e obligat să-și ia concediul în perioada programată, cu anunțarea prealabilă, într-un termen minim, a perioadei exacte înăuntrul perioadei de programare.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Prevederile ce trebuie să se regăsească în contractele de muncă sau în regulamentele interne sunt, înainte de toate, cele cerute în mod esențial de lege. Peste acestea, orice altceva este o prevedere pe care angajatorul o trece în contract, în regulament sau într-o politică internă pentru că e utilă, îl avantajează sau chiar îl protejează în eventualitatea unui conflict de muncă. În rândul chestiunilor pe care trebuie să le punem în contracte, nivelul de detaliu face adesea obiectul întrebărilor celor care se ocupă de redactarea lor: ar trebui trecute toate sumele sau cât de detaliată trebuie să fie secțiunea X sau Y? În contracte, multe dintre prevederi nu pot fi modificate decât cu acordul părților, iar asta face diferența dintre detaliu și generalitatea care bifează o obligație legală. În schimb, regulamentele și politicile interne sunt acte asupra cărora angajatorul are ultimul cuvânt, chiar dacă își consultă angajații.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Printr-o propunere legislativă recent înregistrată la Senat și pentru care ințiatorii solicită adoptarea în procedură de urgență se dorește egalizarea tratamentului dintre contractul de mandat și cel de muncă în privința recunoașterii vechimii în muncă. Astfel, cei care lucrează în baza unor contracte de mandat să nu fie dezavantajați la angajarea la stat, de exemplu, unde e nevoie de vechime în muncă. Inițiatorii nu au ales însă cea mai bună formă de împachetare legislativă a acestei intenții de reglementare.
Citește articolul
avocatnet.ro explicăm legislația
Dan Năstase 
avocatnet.ro 
Cristian Stanescu 
CursDeGuvernare.ro 
Simona Voiculescu 
