Deși metodologia privind hărțuirea la locul de muncă a apărut toamna trecută, angajatorilor li s-a oferit un termen de șase luni pentru a alinia prevederile interne cu noua reglementare. Din 17 aprilie 2024, angajatorii vor trebui să arate inspectorilor de muncă și cum aplică această metodologie, care sunt responsabilii și că sunt preocupați activ de prevenirea acestor comportamente la locul de muncă. Citește articolul
Despre scurte perioade de probă în care lucrătorii nu sunt plătiți, nu li se încheie nici măcar contracte („cum să mă complic cu birocrația dacă nu știu ce poate/ce știe omul înainte?”) auzim destul de des și sunt o practică răspândită în multe domenii de activitate: cei recrutați sunt chemați câteva zile la muncă, prestează servicii pentru clienții companiei sau au activități creative ce demonstrează, în opinia angajatorului, dacă lucrătorul merită sau nu un contract de muncă. Așa cum s-a punctat cu numeroase ocazii la avocatnet.ro, perioada de probă este o perioadă de muncă în care lucrătorul are toate drepturile unui salariat obișnuit, trecut de perioada aceasta, putând doar să pună capăt relației de muncă printr-o simplă notificare de încetare, fără preaviz. Asta înseamnă, desigur, plata angajatului în perioadă de probă. Situația prezentată mai jos este însă mult mai gravă decât neplata unor zile de probă: Citește articolul
Oricât de stufoasă ar fi legislația fiscală, cineva care o aplică poate să încerce să-i explice unui angajat de ce a primit salariul atât cât l-a primit în cont/în mână, de ce netul e mai mic într-o lună decât în cealaltă, câți bani îi ia statul și de ce un coleg are o scutire de care el nu beneficiază. Altfel, în lipsa transparenței, salariatul se duce să-și adreseze întrebările acolo unde răspunsurile sunt uneori doar aproximative, răspunsuri cu care se întoarce la locul de muncă și începe un conflict. Citește articolul
Codul muncii prevede că o persoană poate fi angajată în muncă numai în baza unui certificat medical care constată faptul că cel în cauză este apt pentru prestarea acelei munci. Tocmai de aceea, înainte de angajare, candidatul se duce să facă un examen medical, la finalul căruia trebuie să rezulte dacă e sau nu apt pentru munca pe care ar trebui să o presteze. Costul acestui examen nu îi este niciodată imputabil angajatului, stabilește legea, dar în practică se mai întâmplă și abateri de la lege. Citește articolul
Potrivit studiului Deloitte Global Human Capital Trends 2024, creșterea nivelului de stres la locul de muncă este principală preocupare pentru peste jumătate dintre angajați la nivel mondial, urmată de avansul tehnologic și de impactul schimbărilor digitale asupra locurilor de muncă. Conceptul de sustenabilitate umană, care vizează crearea unui mediu de lucru durabil din punct de vedere al capitalului uman, este introdus, arătând că doar 46% dintre respondenți iau măsuri concrete în acest sens. Studiul subliniază importanța adaptării organizațiilor la noile tehnologii și la nevoile angajaților, evidențiind diferențele de percepție între lideri și angajați. Integrarea imaginativă a tehnologiei și a oamenilor este crucială pentru succesul organizațiilor, iar evoluția resurselor umane către o abordare interdepartamentală este considerată esențială în contextul actual al pieței muncii. Citește articolul
Foștilor angajați nu li se pot percepe tarife pentru eliberarea unor documente care să ateste vechimea sau situația salarială, atâta timp cât angajatorul nu a fost desființat. Legea îl obligă pe angajator să răspundă cererii fostului salariat și îi pune în vedere inclusiv un termen-limită pentru a-i oferi adeverința cu datele cerute. Dacă situația obiectivă a angajatorului presupune că oferirea unor informații foștilor angajați este una dificilă, solicitantul nu poate fi obligat să plătească „deranjul”. Citește articolul
Neacordarea repausului minim săptămânal poate însemna probleme și în privința regimului muncii suplimentare, în cazul angajaților full-time. Și deși pe termen scurt poate fi chiar o chestiune asumată de angajați, în fața căreia nu se opun și nici nu-și pun problema că ar constitui o nelegalitate, pe termen lung este afectată sănătatea acestora, iar asta are un impact inclusiv în privința angajatorilor și a bugetului de stat. Citește articolul
Un proiect de lege depus recent la Senat propune introducerea unor modificări în legislația actuală, astfel încât societățile specializate în pază și protecție să poată furniza serviciile necesare și în baza unor contracte de colaborare pentru prestarea serviciilor în cadrul evenimentelor cu participare numeroasă de public. Citește articolul
Codul muncii statuează și oferă pe deplin expresie libertății muncii - dreptul la muncă nu poate fi îngrădit. Orice salariat are dreptul de a munci la angajatori diferiți sau la același angajator, în baza unor contracte individuale de muncă, dar, spune Codul, fără suprapunerea programului de muncă, beneficiind de salariul corespunzător pentru fiecare dintre acestea. Niciun angajator nu poate aplica un tratament nefavorabil salariatului care își exercită acest drept. Pentru că chestiunea nesuprapunerii programelor de lucru a condus în mod eronat la solicitări exagerate din partea angajatorilor, ne-am propus ca în cel mai recent episod al podcastului despre realitățile din piața muncii să adresăm acest subiect. Citește articolul
La prima vedere putem crede că relația de muncă se încheie în momentul în care încetează și contractul individual de muncă, însă oricare ar fi motivul încetării contractului, există drepturi și obligații care produc efecte pentru încă o perioadă de timp după acest moment. Sumele datorate și neachitate, dar și cele încasate, deși nu erau datorate, pot fi solicitate într-un termen de cel mult trei ani de la data nașterii dreptului sau de la data plății nedatorate. Citește articolul