Act normativ: LEGE nr 53 / 2003
ACCES PREMIUM
La capitolul beneficiilor pe care angajatorii le pot oferi pe lângă salariu, 2024 aduce unele modificări deloc neglijabile dacă ne gândim la gradul de răspândire a acordării acestora - tichetele de masă și voucherele de vacanță, de pildă, al căror regim fiscal a cunoscut o ușoară împovărare (mai exact, cu 10%). Multe dintre avantajele ce pot fi acordate de angajatori și care au un regim fiscal special au rămas însă la fel.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Conform Codului muncii, salariații au dreptul anual la maximum 10 zile de absență în situații neprevăzute, cauzate de boală sau accident în familie, care necesită prezența imediată a acestora. Aceste libere trebuie recuperate conform acordului părților, iar plata salariului aferent liberelor se va face odată cu achitarea drepturilor salariale pentru luna în care au fost înregistrate absențele. Angajatul trebuie să informeze angajatorul în scris înainte de a lua o astfel de zi liberă și este recomandat ca angajatorul să aibă o procedură internă pentru gestionarea acestor situații.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Guvernul a aprobat la final de an Strategia Națională pentru Formarea Adulților pentru perioada 2024-2027, cu scopul general de a crește rata de participare a adulților la învățare pe parcursul vieții, capitol la care România este acum la coada clasamentului în Uniunea Europeană. Obiectivele specifice ale strategiei, care a apărut azi în Monitorul Oficial, presupun dezvoltarea competențelor verzi și digitale, urmând ca toate standardele ocupaționale să fie modificate în acord, reglementarea microcertificărilor, pilotarea contului individual de învățare, reglementarea unui plan anual de formare profesională pe care angajatorii să-l utilizeze, stimulente de formare profesională pentru angajați și angajatori, precum și implementarea unui pachet de bază de formare pentru persoanele fără/cu nivel scăzut de formare.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Realități de pe piața muncii
Probabil că nu toate aspectele din Codul muncii sunt clare pentru angajatori, însă cele mai importante sunt suficient de clare și nu ar trebui să apară în practică situații în care relația de muncă să se transforme într-o nesfârșită serie de abuzuri, iar faptul că munca se prestează sub autoritatea angajatorului nu reprezintă un drept absolut al acestuia să decidă „ce și cum”. Într-un context de precaritate, unele categorii de angajați sunt predispuse să accepte condiții de muncă ce presupun zero concedii, repaus săptămânal redus și ore de muncă în plus, cu riscurile aferente asupra sănătății și capacității lor de muncă. Iar când își găsesc vocea pentru a spune „stop”, angajatorii se debarasează de ei încălcând, până la momentul final al relației de muncă, cât mai multe norme legale.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Guvernul a aprobat la finele lui 2023 Strategia Națională pentru Formarea Adulților pentru perioada 2024-2027, cu obiectivul de a dubla rata de participare a adulților la învățare pe tot parcursul vieții. Cu toate acestea, procentul mediu de creștere anuală de 2% este îngrijorător de mic, având în vedere că media europeană este de 11,9%. Chiar și cu implementarea strategiei, se estimează că decalajul față de media UE va rămâne de 6%. Cu toate acestea, fiecare lucrător poate exercita dreptul de a participa la programe de formare profesională, conform Codului muncii, fie la inițiativa angajatorului, fie din proprie inițiativă și poate solicita un concediu plătit în acest sens.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Conform Codului muncii, munca suplimentară vine ca urmare a unei solicitări a angajatorului și trebuie să se bazeze pe acordul salariatului. Compensarea muncii suplimentare se face prin acordarea de ore libere plătite în următoarele 90 de zile, iar în cazul în care nu se poate compensa, angajatorul trebuie să acorde un spor negociat de cel puțin 75% din salariul de bază.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Modificările aduse Codului Muncii anul trecut aduc, începând din 2024, două noi libere legale în luna ianuarie, care se adaugă celor trei existente până acum. Doar că anul acesta cele două vor pica sâmbăta și duminica.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Realități de pe piața muncii
Pe hârtie o ocupație, în practică altă ocupație - nimic nemaiîntâlnit, din contră, neplăcut de comun. Un salariat e angajat însă ca manager de magazin și prestează activități ce presupun sănătatea clienților. Salariatul se plânge însă de faptul că nu primește remunerație pentru aceste activități suplimentare, care nu se regăsesc între atribuțiile sale, iar când dorește să treacă oficial la ocupația pe care nu o are trecută în acte este întâmpinat cu perspectiva terminării raportului său de muncă într-un mod deloc ingenios.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Realități de pe piața muncii
Un angajat prestează prea multă muncă suplimentară în ultima lună din an. Pentru a păstra o aparență de așa-zisă legalitate, angajatorul decide să șteargă orele suplimentare din condică, cu tot cu semnăturile aferente, urmând să-i pretindă angajatului, atunci când va avea liberele compensatorii, să semneze ca și cum s-ar fi prezentat la muncă. Cam așa se descrie o situație care are nu doar un aer absurd și abuziv, ci și vădit infracțional.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Angajatorii au două opțiuni atunci când vine vorba de masa angajaților și de aplicarea unor beneficii de taxare pentru respectivele cheltuieli - clasica opțiune a tichetelor de masă, al căror regim fiscal a suferit modificări anul acesta, dar și opțiunea nu demult introdusă a acoperirii contravalorii hranei la locul de muncă. Aceasta din urmă rămâne și anul acesta cea mai avantajoasă din perspectiva costurilor, însă vorbim de sume de care nu pot profita toți angajații - ci doar cei care muncesc la birou, sediu ș.a.m.d..
Citește articolul
avocatnet.ro explicăm legislația
Simona Voiculescu 
Dan Năstase 
Cristian Stanescu 
