ACCES PREMIUM

Plata în acord nu înseamnă un salariu de bază variabil. Doar adaosul salarial e variabil

Impunerea unei ținte lunare ori a unui obiectiv în urma muncii prestate lunar de angajat este destul de comună, dar modul de înțelegere a salarizării nu este întotdeauna unitar între angajatori și angajați. Nu de puține ori, angajatorii consideră că întregul salariu poate varia în funcție de volumul de muncă, mai exact, de cât de aproape sau de departe a fost angajatul de norma impusă într-o lună. Salariul de bază nu este însă variabil, ci eventualele adaosuri negociate sunt. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Verificarea aptitudinilor înainte de angajare: limitele legale și rezonabile ale așa-zisei probe de lucru

Verificarea aptitudinilor înainte de angajare nu ar trebui să presupună solicitarea candidaților să creeze ori să lucreze la diverse lucruri ce vor fi utilizate apoi de angajator în mod concret. Prezentarea unui proiect care atinge X sau Y problemă din companie și propunerile de abordare ale acelei probleme, crearea unui design, compunerea unor texte ș.a. exemple ce presupun că, la final, angajatorul se folosește de rezultatul muncii depuse de candidat pentru a bifa cerința din procesul de recrutare sunt situații în care vorbim de prestarea unei munci în folosul angajatorului și care trebuie remunerată. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Pot să-i rețin angajatului din salariu indemnizația pentru concediul la care nu avea dreptul?

Pot exista situații în care angajatul beneficiază de tot concediul la care ar fi avut dreptul în acel an de muncă în prima parte a anului, iar apoi pleacă din firmă ori este dat afară. Cu toate că i se pune în vedere că a beneficiat de ceva mai mult concediu decât ar fi avut dreptul și, implicit, de o indemnizație de concediu la care în parte nu ar fi avut dreptul, la acel moment din an, angajatul ar putea să refuze ideea de a restitui vreun leu angajatorului. Există o singură soluție pentru angajatorii care vor să recupereze acei bani, iar aceea nu e reprezentată de reținerile salariale. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Importanța examenului medical, atât la angajare, cât și periodic. Ascunderea unor afecțiuni serioase ale angajatului și potențialele sale efecte

Momentul semnării unui contract individual de muncă este un moment important, atât pentru angajator, cât și pentru persoana care urmează să presteze o activitate în beneficiul și sub autoritatea acestuia, iar viitori parteneri în cadrul relației de muncă trebuie să cunoască o serie de aspecte importante care țin chiar de desfășurarea activității. Așa cum Codul muncii prevede o serie de informații cu caracter minimal care fac obiectul informării înainte de semnarea contractului de muncă și care trebuie să fie prezentate angajatului, așa și angajatorul trebuie să cunoască anumite aspecte care țin de persoana care solicită angajarea - de pildă, aspectele medicale. E important însă ca angajatul să fie conștient că ascunderea unor afecțiuni, unele chiar destul de grave, nu este neapărat în avantajul său. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Prin CCM au fost stabilite drepturi inferioare celor pe care unii dintre angajații din unitate le aveau în CIM-uri. Ce drepturi li se aplică într-o atare situație acelor angajați?

Clauzele contractului individual de muncă nu pot conţine prevederi contrare sau drepturi sub nivelul minim stabilit prin acte normative ori prin contracte colective de muncă, prevede Codul muncii. Dar dacă se întâmplă invers: la nivelul unității a fost negociat un contract colectiv de muncă ce prevede drepturi inferioare celor deja stabilite în urma negocierilor individuale, dintre angajator și unii angajați? De pildă, în contractele individuale sunt prevăzute mai multe zile de concediu de odihnă anual decât minimul prevăzut de lege, iar în contractul colectiv e prevăzut minimul din lege sau o zi, două în plus - drepturi inferioare, practic. Citește articolul

ACCES PREMIUM

În cazul programelor individualizate ori în ture, calculul corect al repausului săptămânal pune adesea probleme în practică

Perioada de repaus zilnic nu face parte din perioada de repaus săptămânal, ci se adaugă la aceasta, chiar dacă o precedă în mod direct, subliniau recent judecătorii europeni. În materia repausului zilnic și săptămânal, Codul muncii trasează linii destul de clare pentru angajatori, dar legea nu este întotdeauna urmărită atent de angajatori, iar prevederile sunt interpretate în detrimentul drepturilor salariaților. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Zece elemente specifice timpului de muncă și repartizării acestuia

Organizarea și funcționarea unității țin de decizia angajatorului, aici intrând și numărul și tipul de posturi de care are nevoie pentru activitatea sa, precum și norma de muncă aferentă. Angajatorul e cel care poate decide dacă munca sa trebuie să înceapă la 7:00 dimineața ori mai târziu, dacă munca sa presupune schimburi de personal ș.a.m.d.. Dar la celălalt capăt, angajatul are nevoie de predictibilitate. Pentru a păstra echilibrul între drepturile și obligațiile celor două părți ale contractului de muncă, în materia repartizării timpului de muncă, trebuie să ne raportăm la toate dispozițiile legale incidente, plecând de la cele ale articolului 8 din Codul muncii și ținând cont de zece elemente specifice. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Jurisprudență utilă

Când devin delegarea și detașarea posibile modificări ale contractului de muncă

Locul muncii este un element esențial al contractului individual de muncă, acesta putând fi modificat numai prin acordul părților, cu excepția delegării și detașării, cazuri în care angajatorul poate modifica, temporar, locul din/în care lucrătorul își desfășoară activitatea, în anumite condiții. Prin delegare, felul muncii nu poate fi modificat, însă prin detașare acest lucru este posibil cu acordul lucrătorului. Curtea de apel București admite cererile de suspendare a executării deciziilor unilaterale ale angajatorului, atât în cazul delegării prin care s-a modificat și felul muncii, cât și în cazul detașării dispuse inițial pentru o perioadă mai mică de un an și prelungită, tot unilateral, ulterior. Lucrătorul are dreptul la cheltuieli de transport, cazare și la o indemnizatie de delegare/detașare. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Salariații nu pot fi obligați de angajator să vină înainte de începerea programului și să rămână după terminarea acestuia

Programul de lucru trebuie să se încadreze în limitele timpului de muncă prevăzut în contract, iar pentru munca suplimentară este nevoie de acordul angajatorului și al salariatului. Există limitări specifice în cazul persoanelor angajate cu timp parțial, precum și o durată normală de opt ore/zi și de 40 de ore/săptămână pentru cei cu normă întreagă. În caz de nerespectare a acestor prevederi, angajatorul riscă sancțiuni financiare. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Fișa postului - act unilateral sau voința părților?

Dreptul angajatorului de a stabili atribuțiile corespunzătoare fiecărui salariat poate fi exercitat în limitele prevăzute de lege, iar aici avem în vedere ansamblul normativ care reglementează relațiile de muncă, nu exclusiv Codul muncii. Citește articolul