Hărțuirea la locul de muncă poate îmbrăca numeroase forme, iar hărțuirea morală duce la deteriorarea condițiilor de muncă ale victimei sau chiar la compromiterea carierei sale. Hărțuirea poate apărea inclusiv într-un schimb de mesaje sau în mesajul profund ofensator transmis printr-un e-mail de către un superior sau un alt angajat, precum într-o situație pe care o întâlnim în această speță: Citește articolul
În viitorul nu foarte îndepărtat, practicile actuale de obligare a angajaților să păstreze secretul propriei remunerații vor trebui să se schimbe. Până să ajungem însă la pasul următor pe traseul înspre un nivel ridicat de transparență salarială, ne oprim puțin asupra confidențialității salariului, așa cum e prevăzută de lege în prezent. Obligația de a asigura confidențialitatea aparține angajatorului, însă acesta poate avea interes să le impună angajaților săi să nu divulge salariul. Citește articolul
Legea care prevede posibilitatea angajaților părinți de a lucra de acasă patru zile pe lună a fost promulgată, iar pentru cei care vor acorda acest beneficiu angajaților acestora e necesară încheierea unor acte adiționale - atât în cazul telemuncii, cât și în cazul muncii la domiciliu. Citește articolul
România este țara europeană cu cel mai mare procent de angajați care nu au avut niciodată nevoie să folosească un device digital la serviciu (56,7% din total) și, totdată, cu cel mai mic procent de angajați cu locuri de muncă ce presupun folosirea aproape permanentă a unui astfel de instrument sau care lucrează doar pe dispozitive digitale (12%). Pe de altă parte, are una dintre cele mai reduse ponderi de salariați suprasolicitați fizic la locul de muncă. Citește articolul
Posibilă în România încă din 2003, săptămâna de lucru de patru zile a ajuns în atenția publicului larg în momentul în care mai multe companii mari din afara României au decis că n-ar fi rău să testeze eficiența acestui tip de repartizare a timpului de muncă, unele reducând chiar numărul de ore/săptămână. Vorbim despre o repartizare inegală a timpului de muncă în cadrul săptămânii, iar în acest moment chiar despre un program individualizat, așa cum este el definit de anul trecut în Codul muncii. Citește articolul
Pentru telesalariați, firmele pot să acorde lunar până la 400 de lei, în regim de netaxare, bani care să acopere cheltuieli generate telesalariaților, precum cele ce țin de consumul de energie electrică, abonamentul de date sau cheltuieli pentru mobilier. În mod normal, între angajații part time și cel full time, legea nu permite diferențieri în materie de beneficii - cu toate acestea, în cazul particular al celor 400 de lei, în unele cazuri ar putea fi o problemă că toți angajații primesc aceeași sumă de bani. Citește articolul
Cel mai probabil, unui angajator nu i-ar plăcea să afle că, în timpul programului de lucru, un angajat al său mai lucrează pentru altcineva în același timp și o face utilizând resursele celui dintâi. Restricțiile necesare în privința utilizării resurselor companiei trebuie impuse, dar e necesar ca ele să fie suficient de clare și detaliate pentru a putea sancționa angajatul în cazul nerespectării lor. Citește articolul
Când interesele angajaților dintr-o unitate nu sunt reprezentate la nivel sindical, aceștia au dreptul să-și desemneze un reprezentant sau mai mulți. Uneori, angajații nu manifestă deloc interesul pentru a-și alege o astfel de persoană sau, dacă încearcă să o facă, eșuează ori alegerea nu este derulată conform legii. Chiar dacă angajatorul nu se poate implica în procesul de alegere a reprezentanților, legea îi „cere” totuși implicarea în anumite situații. Citește articolul
Legea învățământului preuniversitar aduce unele modificări în ceea ce privește răspunderea disciplinară a personalului încadrat în unitățile de învățământ preuniversitar. Noul act normativ intră în vigoare pe 3 septembrie și listează în detaliu abaterile disciplinare pentru care se poate acționa împotriva personalului didactic, stabilind în mod separat regulile pentru răspunderea personalului de conducere și îndrumare. Citește articolul
Printre concediile medicale şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, la care au dreptul asiguraţii se numără și concediile medicale şi indemnizaţiile pentru îngrijirea copilului bolnav. Relativ recent, legiuitorul a extins vârsta copilului bolnav până la care angajatul își poate lua concediu - acum fiind de 12 ani în loc de șapte. Indemnizația de concediu este mai mică decât cuantumul salariului pe care angajatul l-ar încasa dacă ar fi la muncă și este suportată integral de stat. Deși legea prevede o perioadă limită anuală de concediu pentru fiecare copil bolnav al angajatului, în cazul unor afecțiuni grave ea se poate extinde. Citește articolul