Act normativ: LEGE nr 53 / 2003
ACCES PREMIUM
De peste cinci ani este reglementată oficial telemunca, în continuare există interpretări eronate cu privire la modul în care ar trebui încadrat un contract de muncă și cea mai frecventă confuzie este între telemuncă și munca la domiciliu. Chiar dacă pentru mulți, poate cei mai mulți dintre cei ce lucrează în telemuncă locul muncii este chiar domiciliul lor, atâta timp cât utilizează tehnologia informației și comunicațiilor, cum ar fi un laptop, o tabletă sau chiar un telefon inteligent, avem un contract de telemuncă, iar nu muncă la domiciliu. Citește articolul
ACCES PREMIUM
Flexibilitatea muncii e posibilă dacă avem un acord între angajat și angajator. Aceasta poate include lucrul de acasă, alternarea între birou lucrul la distanță, programul de lucru cu ore flexibile sau redus. Cu toate acestea, angajatorii nu sunt obligați să accepte solicitările de flexibilitate, ci doar să demonstreze că nu le-au ignorat, iar angajații nu pot impune schimbări în program sau locul de muncă de unii singuri. Lipsa flexibilității programului de lucru este o cauză importantă pentru care femeile părăsesc angajatorul sau doresc să-și schimbe locul de muncă. Un studiu recent realizat la nivel global arată că femeile care beneficiază de flexibilitate sunt mai productive și mai loiale față de același angajator.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
O ordonanță ce a modificat Codul muncii acum aproape doi ani a stabilit că angajații pot fi plătiți cel mult 24 de luni cu salariul minim brut pe țară, după această perioadă angajatorii fiind nevoiți să le mărească salariile. Pentru că prevederea vizează și contractele în derulare la 1 ianuarie 2022, acele contracte care sunt încă în derulare la 1 ianuarie 2024 vor trebui să aibă salarii peste nivelul minimului stabilit prin hotărâre de Guvern. Desigur, termenul de doi ani nu a fost ales aleatoriu, având legătură cu perioada la care angajatorii ar trebui să-și formeze profesional angajații, indiferent de postul pe care activează.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Chiar dacă nu se află în mod efectiv la locul de muncă, adică în spațiul unde își desfășoară în mod normal activitatea, lucrătorul poate fi tras la răspundere pentru o faptă în legătură cu munca și prin care a încălcat normele legale, regulamentul intern, contractul individual sau colectiv de muncă aplicabil, ordinele şi dispoziţiile legale ale conducătorilor ierarhici.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Părțile au reușit să cadă la învoială, au decis asupra formei finale a contractului colectiv de muncă (CCM) și acesta a fost înregistrat așa cum prevede legea. Ce urmează, se întreabă un angajator? „Îl aduc la cunoștință angajaților, semnează că l-au citit, fac acte adiționale? Dar în privința noilor angajați?”
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Recent, Codul Muncii a fost modificat prin Legea 140/2023, care a introdus un nou caz de suspendare a contractului individual de muncă (CIM) din inițiativa salariatului: în cazul desfășurării, pe bază de contract încheiat în condițiile legii, a unei activități specifice în calitate de asistent maternal, asistent personal al persoanei cu handicap grav sau asistent personal profesionist. Pentru angajatorul confruntat cu o atare situație de suspendare apar însă două întrebări - una ce ține de durata suspendării, iar alta ce ține de nevoia de a substitui angajatul respectiv. Totodată, în cazul asistentului maternal, legea nouă pare să fie în contradicție cu alte prevederi legale, ce nu par să lase loc unei situații de suspendare a unui CIM. Citește articolul
ACCES PREMIUM
Salariații au dreptul la concedii fără plată pentru a-și rezolva situații personale, dar astfel de concedii trebuie aprobate și de angajator. În lipsa totală a unor prevederi în regulamentul intern sau în contractul colectiv cu privire la durata maximă a unor astfel de concedii ori a altor condiții de acordare, părțile se înțeleg asupra tuturor acestor aspecte de la caz la caz. Pentru că vorbim de un caz de suspendare a contractului de muncă prin acordul părților, angajatorul nu ar putea să decidă de unul singur reactivarea contractului înainte de termen.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Nepurtarea sau neacordarea echipamentelor individuale de protecție, lipsa cu totul a instructajelor de sănătate și securitate în muncă (SSM) și neinstruirea celor care se presupune că ar trebui să acorde primul ajutor sunt printre neregulile constatate de inspectorii de muncă în acțiunile și campaniile desfășurate în sectorul HoReCa. Caracterul sezonal al muncii, cu precădere în perioada verii sau a marilor sărbători, precum și rulajul permanent al lucrătorilor, fac din sectorul HoReCa unul în care aspectele de SSM sunt adesea ignorate de angajatori.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Vestea că negocierile colective sunt obligatorii în toate unitățile, cu excepția celor încadrate în categoria „micro” din punct de vedere al numărului de salariați, adică au sub 10 salariați, a generat o serie de discuții, centrate în principal pe „cum să înregistrez mai repede un contract colectiv ca să nu am probleme cu ITM-ul?”, însă înțelegerea rostului acestui contract colectiv (CCM) înlătură orice suspiciune. Citește articolul
ACCES PREMIUM
Concediul paternal se acordă în scopul de a asigura participarea efectivă a tatălui la îngrijirea copilului nou-născut şi de a facilita concilierea vieţii profesionale cu viaţa de familie în cazul lucrătorilor care sunt părinţi, potrivit legii. Astfel, în primele opt săptămâni de la naștere, tații își pot lua 10 sau 15 zile lucrătoare drept concediu paternal, primind în acest timp o indemnizație echivalentă cu salariul pentru acea perioadă. Din varii motive, e posibil ca lucrătorul să ceară concediul doar la unul dintre angajatorii la care lucrează.
Citește articolul
avocatnet.ro explicăm legislația
Dan Năstase 
Simona Voiculescu 
EY Romania 
