ACCES GRATUIT

Hărțuirea sexuală la locul de muncă: statul român a pierdut la CEDO procesul intentat pentru proasta instrumentare a unui caz implicând o companie de stat

Statul român a fost condamnat la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) pentru instrumentarea defectuoasă a unei cercetări privind o faptă de hărțuire sexuală la locul de muncă, unde responsabilitatea prevenirii și cercetării mai amănunțite a faptelor, revenea, înainte ca faptele să ajungă la organul de urmărire penală, tot statului - beneficiarul muncii fiind o companie de stat, iar pretinsul agresor, directorul unei entități publice. Dubla victimizare la care a fost supusă fosta angajată ne arată, între altele, superficialitatea cu care aceste fapte sunt tratate și de către sistemul judiciar. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Inspecția Muncii confirmă pentru avocatnet.ro:

UPDATE CIM-urile în derulare nu trebuie modificate prin acte adiționale, pentru a include noile informații obligatorii. Răspunsul integral al Inspecției Muncii

Noile elemente pe care recenta Lege 283 le introduce în Codul muncii ca fiind obligatorii în cuprinsul contractelor de muncă nu implică necesitatea de a încheia acum acte adiționale la toate contractele de muncă din țară, a confirmat Inspecția Muncii pentru avocatnet.ro. Atenție, însă, asta nu înseamnă că noile condiții aplicabile raportului de muncă nu li se aplică celor care aveau deja contracte încheiate la 22 octombrie 2022 - la cerere, angajatorii vor trebui să le furnizeze informații privind noile condiții inclusiv angajaților existenți. Pentru că, de la publicarea acestui articol prima oară (în 2 noiembrie), mai multe companii ne-au scris cu rugămintea să le trimitem răspunsul integral al Inspecției Muncii primit de redacția noastră, pentru că se confruntau cu controale unde inspectorii de muncă voiau să îi amendeze pentru lipsa noilor informații din CIM-urile în derulare, am decis să îl facem public, atașându-l acestui articol, în cazul în care mai sunt și alți angajatori care au nevoie de el. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Noi fapte sunt considerate discriminări în relațiile de muncă: Companiile, sancționate pentru orice tratament advers aplicat salariaților care își cer drepturile

De curând, orice tratament nefavorabil al unui angajator salariaților și reprezentanților salariaților aplicate ca urmare a solicitării sau exercitării unuia dintre drepturile conferite de Codul muncii a fost stabilit ca fiind discriminare. Acest lucru vine ca urmare a modificărilor aduse de Legea 283/2022 Codului muncii, care a schimbat și regimul sancționatoriu aplicat faptelor de discriminare. Citește articolul

ACCES PREMIUM

UPDATE Noi interdicții de concediere a salariaților, introduse în Codul muncii

Codul muncii va fi modificat, de sâmbătă, printr-o lege publicată miercuri în Monitorul Oficial, printre altele fiind inclusă și interdicția angajatorilor de a concedia salariații care își cer anumite drepturi nou-introduse, dar și altele care se regăsesc deja în lege. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Ziua mondială a sănătății mintale

Sănătatea psihică la locul de muncă: între reglementare și ce pot face angajatorii pentru a le asigura angajaților un mediu de lucru sănătos

Despre sănătatea psihică a lucrătorilor a început să se vorbească tot mai mult de când burnout-ul a fost introdus în noua clasificare internațională a bolilor, dar interesul a crescut cel mai mult de când cu pandemia și munca de acasă. În legislația noastră în domeniul muncii avem prea puține referiri la ideea de stres profesional și doar un început de reglementare, însă burnout-ul nu este încă recunoscut ca boală profesională. Dacă ne uităm la aspectele de care lucrătorii se plâng cel mai tare vom observa că tendința e de a arăta cu degetul îndeosebi înspre un volum de muncă foarte mare. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Comunicarea cu salariații prin Whatsapp sau Facebook: Chiar dacă folosește canale alternative, angajatorul trebuie să respecte aceleași reguli care guvernează relațiile de muncă

Să luăm ipoteza în care angajatorul decide să formeze un grup de WhastApp, Telegram sau chiar de Facebook prin care să trimită salariațior săi informări sau anunțuri legate de activitatea de zi cu zi a firmei, preferând acest tip de comunicare pentru că este mai rapid decât să spunem un email și că poate obține confirmarea că toți cei vizați văd mesajul. Totuși, atunci când folosește un astfel de canal alternativ de comunicare, angajatorul are responsabilitatea de a-l modera, de a avea un limbaj civilizat și să-l folosească doar în timpul programului de lucru. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Acordarea unor bonusuri discriminatorii și „premierea” angajaților care nu-și exercită drepturile nu ar trebui să fie posibile. De ce angajatorul nu poate lua decizii unilateral

Un angajator se gândește să includă în regulamentul intern acordarea unor bonusuri, tichete sau altor sume de bani pentru unii angajați. De pildă, bonusuri pentru cei care nu-și iau zile libere sau nu au nevoie de concediu medical, deși angajații au dreptul și la una, și la cealaltă. Care ar putea fi problema aici? Una, că, de principiu, orice elemente constitutive ale salariului nu pot fi acordate arbitrar de angajator, consultarea angajaților trebuind să aibă loc, iar, a doua problemă, că putem vorbi de situații de discriminare. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Epoca în care bonusurile și diversele avantaje ori beneficii extrasalariale puteau fi retrase unilateral de angajator e pe cale să apună

Angajatorii nu doar că nu sunt obligați să treacă în contractul de muncă toate avantajele pe care le acordă angajaților pe lângă salariu, la momentul actual, ci le este chiar recomandat adesea să se rezume la politica internă de beneficii, fără să amintească în contracte toate bonusurile, abonamentele plătite și alte sume pe care le acordă. Asta face ca acordarea lor să se întrerupă adesea în mod nerezonabil, lipsit de transparență și subiectiv. În curând însă, angajatorii vor trebui să se adapteze la o nouă cerință - aceea de a include în contracte cam toate avantajele pe care le acordă. Citește articolul

ACCES GRATUIT

CNCD: Admonestarea unor persoane pentru că vorbesc în limba unei minorități și încercarea de a le împiedica s-o facă reprezintă discriminare

Mustrarea unor persoane în spațiul public, de pildă, în mijloacele de transport în comun, pentru că vorbesc în limba maternă, în acest caz, maghiară, și interzicerea comunicării în limba unei minorități reprezintă discriminare, potrivit unei decizii din acest an a Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD). Citește articolul

ACCES PREMIUM

Cine e responsabilul cu egalitatea de șanse și de ce li se recomandă angajatorilor să-l aibă? Despre o reglementare care pare inutilă și încă incompletă, patru ani mai târziu

Despre responsabilul cu egalitatea de șanse între femei și bărbați la locul de muncă aflam în 2018, când a intrat în legislație în mod oficial, dar mai mult ca o recomandare, iar nu ca obligație, așa cum era gândit inițial. Astfel, angajatorilor cu peste 50 de angajați li s-a pus în vedere că ar fi util să-l aibă. Apoi, un an mai târziu, i s-au detaliat atribuțiile. Trei ani mai târziu, i se dădea, dar doar la nivel de dezbatere, pentru că nu s-a adoptat nimic până acum, un model de instrument de lucru. Ca atare, în prezent, responsabilul acesta e mai degrabă o noțiune necunoscută și doar un nume într-o listă lungă de acte normative pe care trebuie să le respecte un angajator. Citește articolul