Ultimele luni au schimbat radical paradigma, în cazul relațiilor de muncă, permițându-li-se salariaților (sau chiar fiind necesar) să lucreze de acasă, pentru prevenirea - pe cât posibil - a efectelor pandemiei. Deși, în teorie, s-ar putea crede că munca de acasa permite un confort sporit pentru angajați, se pare că, de multe ori, aceasta duce la o delimitare mai puțin clară dintre viața profesională și viața privată. De aceea, Organizația Internațională a Muncii (OIM) a elaborat un ghid, unde a abordat inclusiv problema asigurării unui echilibru între muncă și viața personală, în cazul telemuncii. Citește articolul
Având în vedere creșterea exponențială a numărului de telesalariați la nivel mondial, din cauza epidemiei de coronavirus, Organizația Internațională a Muncii (OIM) a pus recent la dispoziția angajatorilor un ghid practic privind telemunca. Iar acesta face referire inclusiv la partea de securitate și sănătate în muncă (SSM). Citește articolul
Companiile care se confruntă cu o situație financiară mai dificilă din cauza crizei provocate de epidemia de coronavirus au câteva măsuri mari la dispoziție pentru a-și reduce costurile directe și indirecte cu salariații. De la optimizarea programului de lucru și până la concedieri, măsurile inventariate mai jos pot fi aplicate în funcție de situația specifică în care se află o firmă. Citește articolul
În condițiile în care criza sanitară se prelungește, iar semnalele de revenire economică sunt modeste, guvernul suplimentează măsurile de sprijin financiar destinate angajaților și angajatorilor. Acestea au drept scop, pe de o parte, menținerea sub control a ratei șomajului, care a înregistrat creșteri în ultima perioadă, și, pe de altă parte, susținerea companiilor pentru a-și asigura o funcționare optimă pe perioada de restrângere a activității. Astfel, prin Ordonanța de Urgență 132/2020, a fost aprobată aplicarea modelului nemțesc Kurzarbeit în România, care presupune subvenționarea de către stat a timpului redus de muncă. Citește articolul
O directivă a Uniunii Europene (UE) ce va trebui transpusă de statul român până în 2 februarie 2022 urmărește să modifice regulile aplicabile controalelor (atât în trafic, cât și la sediile firmelor de transport), în privința detașării transnaționale a șoferilor, pentru a se facilita verificarea conformării firmei de transport cu normele europene privind detașarea. Citește articolul
Firmele care folosesc vehicule mari pentru transportul de mărfuri sau de persoane nu mai au voie să-și plătească șoferii în funcție de cât de rapizi sunt, conform unui nou regulament european care se aplică direct în toate statele membre ale Uniunii, deci inclusiv în România. Schimbarea a fost făcută din motive de siguranță rutieră. Citește articolul
Începând de astăzi, angajatorii încep să primească bani de la stat pentru decontarea a 41,5% din salariile lucrătorilor reveniți din șomaj tehnic, conform unui anunț de sâmbătă al ministrului muncii, Violeta Alexandru. Mai precis, aceasta se referă la banii ceruți de angajatori, în sistem decont, pentru salariile plătite în luna iunie 2020, pentru care s-au depus cereri în iulie 2020. Totodată, ministrul a atras atenția asupra greșelilor pe care angajatorii le-au făcut la transmiterea documentației de decont. Citește articolul
Începând din data de 21 august, angajatorii sunt notificați prin e-mail dacă salariații urmează să iasă la pensie pentru limită de vârstă, a anunțat ministrul muncii pe rețelele de socializare. Notificarea vine cu trei luni înainte de data la care angajații respectivi vor deveni pensionari, așa că primii vizați sunt salariații ce urmează să se pensioneze în luna noiembrie 2020. Citește articolul
După cum am observat deja, pandemia a schimbat fundamental modul în care angajații lucrează astăzi, iar prezența în clădirile de birouri a fost înlocuită rapid cu munca de acasă și, în curând, cu munca de oriunde în lume, în locuri în care acum un an părea imposibil să muncești. Totuși, mirajul "work-from-anywhere" poate atrage anumite provocări în materie fiscală și juridică, care trebuie luate în considerare în egală măsură și de angajatori, dar și de salariați. Citește articolul
Regulamentul general privind protecția datelor (GDPR) și legislația din domeniul protecției datelor îi obligă pe angajatori să se asigure că orice monitorizare a salariaților și a comunicațiilor acestora se face cu respectarea unor garanții (de exemplu, informare sau proporționalitate între măsura invazivă de monitorizare și drepturile salariatului de a le fi respectată confidențialitatea datelor personale). Practica unei Autorități de supraveghere europene, din domeniu, pare să demonstreze că ideea de comunicații și date personale include destul de multe activități, în acest context, inclusiv istoricul căutărilor de pe browser-ul de internet folosit la serviciu. Citește articolul