Mai multe modificări la Codul muncii au fost oficializate aseară și se vor aplica începând de sâmbătă, conform unei legi noi. Documentul vizează, în esență, modificări privind încheierea și modificarea contractelor individuale, cercetarea disciplinară și concilierea conflictelor individuale, dar se face referire și la activitatea de HR a angajatorilor. Citește articolul
Procedura cercetării disciplinare, la finalul căreia angajatorul decide să sancționeze o abatere a unui salariat, trebuie pusă în aplicare cu mare atenție. Conform specialiștilor de la Radu Opriș, orice scăpare pe care o are angajatorul poate fi speculată ulterior în fața instanței judecătorești, dacă salariatul contestă decizia de sancționare. Din acest motiv, avem astăzi șapte sfaturi utile angajatorilor.
Citește articolul
Atunci când angajatorul demarează o procedură de cercetare disciplinară și convoacă salariatul în cauză la discuția cu comisia de cercetare, specialiștii recomandă întocmirea unui proces verbal, care să consemneze întreaga discuție purtată.
Citește articolulDacă un angajat încalcă regulile de conduită ale companiei, poate fi cercetat disciplinar de către angajator. Într-o astfel de cercetare, regulamentul intern, dacă există, devine superior Codului muncii. Mai exact, dacă nu e urmat întocmai, poate fi folosit împotriva angajatorului, într-un eventual litigiu. Citește articolul
Codul muncii oferă angajatorului posibilitatea de a cerceta disciplinar un angajat, dacă acesta creează probleme la locul de muncă și încalcă regulile interne ale companiei. Chiar dacă începe cercetarea disciplinară și salariatul respectiv continuă să se comporte necorespunzător, angajatorul nu îi poate suspenda contractul de muncă până ce nu se încheie procedura de cercetare discplinară. Citește articolul
În acest webinar, alături de Adriana Radu, de la Radu Opriș, am discutat despre cercetarea disciplinară, modul în care se realizează aceasta și care sunt pericolele pe care le poate întâmpina angajatorul în această procedură. Citește articolul
Dacă te-ai angajat în baza unui contract de muncă, desfacerea acestuia poate interveni doar pentru anumite motive, concedierea presupunând existența unui preaviz de minimum 20 de zile lucrătoare, în anumite cazuri. În alte cazuri, deși preavizul nu-i necesar, trebuie îndeplinite anumite proceduri înainte de concediere. Asta înseamnă că, în general, angajatorul nu te poate da afară de pe o zi pe alta, însă există și o excepție de la regulă: concedierea în perioada de probă. Citește articolul
Numeroase acte normative au completat cadrul legislativ de sănătate și securitate în muncă (SSM), în ultima perioadă, cu reguli speciale de pandemie, toate cu scopul reducerii cât mai mult a riscului de infectare cu COVID-19. Însă implementarea lor depinde, în cea mai mare parte, de conduita salariaților - dacă înțeleg sau nu să le respecte și să le aplice. Ar fi necesar, în acest scop, ca toate obligațiile impuse angajaților să se regăsească în regulamentele interne și ca angajatorii să includă abateri disciplinare pentru a putea, dacă e cazul, să le aplice sancțiuni celor care nu se conformează? Iată ce ne-a explicat un specialist: Citește articolul
Fumatul în spații închise la muncă este interzis, cu excepția spațiilor special amenajate. Angajatorii trebuie să respecte regulile de prevenire a incendiilor și din perspectiva fumatului, trebuie să includă în regulamentele interne sancționarea celor care fumează înăuntru, dar și să le acorde angajaților pauzele cuvenite potrivit legii - pe care le-ar putea folosi și pentru fumat. Interesant e că și angajatorul, și angajatul sau orice altă persoană pot fi sancționați dacă se fumează în interior, în spații neamenajate. Citește articolul
Recent, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a respins o plângere care viza concedierea unui angajat în urma folosirii unor probe privind conversațiile salariatului respectiv. Comunicațiile în cauză se încadrau în conceptul de „comunicații la locul de muncă” și s-a pus problema dacă anumite utilizări ale lor ar putea viza dreptul la viață privată și chiar încălcarea acestuia. Concret, Curtea a arătat (din nou) că există cazuri când monitorizarea conversațiilor la locul de muncă și folosirea lor în cadrul anumitor proceduri este permisă. Citește articolul