Munca nedeclarată reprezintă un fenomen care pune în pericol piața muncii, afectând atât lucrătorii, angajatorii corecți, cât și statul. Un recent control efectuat de inspectorii de muncă la o societate de pază și protecție a scos la iveală că peste 600 de persoane lucrau într-o formă sau alta de muncă nedeclarată. Abrogarea unor dispoziții legale ce existau în Codul muncii și lipsa unei proceduri de sistare a activității locului de muncă în cazuri atât de grave precum cel în discuție facilitează acest fenomen. Totodată, în cazul de față, dacă Fiscul nu vine „să completeze” acțiunea de control a ITM-ului, s-ar putea ca, și cu o amendă de multe sute de mii de lei, patronul să iasă tot pe profit la final. Citește articolul
Începând cu luna noiembrie, salariul minim brut pe economie în sectorul agro-alimentar crește la 3.436 de lei, iar în construcții la 4.582 de lei. Totodată, au fost implementate schimbări în regimul de taxare pentru aceste sectoare, inclusiv în ceea ce privește impozitul pe venit și contribuțiile sociale. De asemenea, angajații din industria IT sunt vizați de noutăți aplicabile de luna asta. Citește articolul
În contextul apariției soluțiilor de externalizare a serviciilor de administrare personal (HR), dar și de calculul al salariilor angajaților, o concluzie ar fi că o mare parte din firmele românești preferă, în continuare, să deruleze intern ambele servicii. Citește articolul
Completarea eronată sau într-un mod neclar a contractului individual de muncă este de natură să genereze confuzii sau, în anumite situații, chiar conflicte de muncă, în special în cazul în care elementul neclar este unul esențial, cum ar fi salariul. În același timp, lipsa informării prealabile, combinată cu superficialitatea în abordarea aspectelor privind timpul de muncă și a modului în care, în mod legal, munca suplimentară trebuie compensată, uneori și cu alte aspecte care depășesc limitele bunei credințe, în ansamblu, stau la baza conflictelor. Citește articolul
Majorarea salariului minim prin hotărâre de Guvern implică mai multe formalități pe care angajatorii le au de făcut, respectiv modificarea salariului minim pentru cei plătiți la acest nivel, precum și raportarea modificării în Revisal. Citește articolul
Angajatorii privați pot externaliza completarea și transmiterea datelor în registru către prestatori de servicii. Cu toate acestea, angajatorii trebuie să notifice inspectoratul teritorial de muncă (ITM) în legătură cu încheierea contractelor de prestări de servicii și să furnizeze datele de identificare ale prestatorului. În cazul în care se schimbă prestatorul, angajatorul trebuie să încheie un nou contract și să notifice din nou ITM-ul. Netransmiterea acestor informații poate duce la amenzi între 3.000 și 6.000 de lei. Citește articolul
Regulile de operare REGES ar urma să fie completate printr-un proiect de hotărâre de Guvern (HG) pus în dezbatere la începutul acestei veri la Ministerul Muncii și care, potrivit inițiatorului, ar pune în aplicare referirile din Codul muncii la serviciile externe specializate și coordonate de un expert în legislația muncii și la serviciile externe de contabilitate autorizate ca fiind singurele în măsură să opereze în registru dacă angajatorul optează pentru un serviciu extern. Proiectul de HG este acum pe circuitul de avizare, însă Consiliul Legislativ, una dintre entitățile ce trebuie să dea un aviz pentru ca proiectul să poată fi aprobat, consideră că prevederile privind serviciile externe specializate adaugă la lege și restrâng libertatea economică a angajatorilor. Totodată, Consiliul reiterează faptul că expertul în legislația muncii și serviciul extern specializat nu sunt reglementate prin lege, iar referirile la acestea din chiar Codul muncii sunt imprecise. Citește articolul
Oricare ar fi motivul, dacă un salariat sau un fost salariat alege să solicite direct inspectoratelor teritoriale de muncă datele personale din registru trebuie să știe că serviciul nu este gratuit, el fiind prestat ulterior achitării unui tarif de 20 de lei/document. Astfel de situații pot fi întâlnite, de regulă, în momentul în care fostul angajator se află în imposibilitatea de a elibera aceste informații sau când și-a încetat existența, însă nu sunt excluse nici alte situații în care un salariat ori un fost salariat nu dorește să se adreseze angajatorului sau fostului angajator. Citește articolul
Minimul pe care trebuie să-l ceară orice angajat de la noul său de muncă este să primească, înainte de începerea activității, exemplarul său de contract de muncă. Doar că, din varii motive, oamenii ajung să lucreze fără contract sau află prea târziu că angajatorul nu l-a declarat. Atât de târziu că raportul de muncă e deja încheiat. Desigur, recunoașterea drepturilor născute în raportul de muncă mai poate fi cerută în instanță și dacă lucrătorul nu mai are niciun raport cu fostul angajator - lucrătorul poate să obțină salariile pe care nu le-a obținut, de exemplu, plata contribuțiilor pentru respectiva perioadă astfel încât să nu piardă la vechime ș.a.m.d.. Citește articolul
Chiar dacă vorbim de doar un articol nou introdus în Codul muncii, beneficiul celor patru zile de telemuncă sau muncă la domiciliu pentru angajații părinți a ridicat deja mai multe întrebări în rândul angajatorilor decât am fi putut crede. Ce trebuie să scrie în actele adiționale ori cum influențează noua prevedere politicile de telemuncă în uz? „Un drept mic, o formalitate prea mare”, am putea spune, însă regulile sunt destul de clare în cazul telemuncii sau muncii la domiciliu, fie și de câteva zile într-o lună. Citește articolul