Act normativ: LEGE nr 319 / 2006
ACCES PREMIUM
Având în vedere recentele accidente de muncă cu largă acoperire în mass media, angajatorii din domeniul construcțiilor ar trebui să se aștepte la o intensificare a controalelor desfășurate de inspectorarele teritoriale de muncă (ITM-uri). De fapt, așa cum subliniază autoritățile, acestea oricum și-au propus să verifice mai des șantierele în 2021.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
În contextul gravului accident de muncă ce a avut loc luni în București, în urma căruia doi muncitori au murit, reamintim angajatorilor că sunt obligați să ia măsuri legale de sănătate și securitate în muncă (SSM). În caz contrar, firmele riscă un dosar penal și amenzi usturătoare.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Munca de noapte este reglementată în mod expres de Codul muncii, iar salariații care prestează o astfel de activitate trebuie să primească din partea angajatorului cel puțin unul dintre beneficiile prevăzute de legislația muncii.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Angajații cu normă întreagă pot presta ore de muncă suplimentară, pentru care Codul muncii prevede că vor primi un spor de minim 75% din salariul de bază, în cazul în care contractul individual sau cel colectiv de muncă nu prevede o valoarea mai mare de atât, sau ore libere. Totuși, chiar dacă este plătit pentru munca suplimentară pe care o prestează sau primește libere, un salariat nu poate munci în fiecare zi peste programul de muncă, legislația muncii stipulând un număr maxim de ore suplimentare ce pot fi prestate.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
De cele mai multe ori, simptomele COVID-19 durează câteva zile, însă pentru cei care trec prin sindromul post-COVID-19, simptomele pot dura până la cel puţin 12 săptămâni şi pot afecta în mod semnificativ activităţile de zi cu zi. Revenirea la muncă a acestor salariaţi, în momentul în care sunt apţi, face parte din procesul de recuperare, chiar dacă prestarea activităţii ar urma să fie flexibilă, să implice mai puţine ore de lucru sau chiar "reducerea ritmului de lucru" timp de mai multe luni, avertizează Agenţia Europeană de Sănătate şi Securitate în Muncă.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Relaxarea, de la 1 iunie, a măsurilor impuse de Guvern ca urmare a pandemiei de coronavirus permite angajatorilor să îşi organizeze activitatea în funcţie de salariaţii vaccinaţi sau vindecaţi, iar acest lucru a dus la o revenire a unora dintre angajaţi la sediul firmei. Ţinând cont de această schimbare, dar şi a faptului că unele firme au decis ca revenirea la birou să se facă voluntar sau în sistem hibrid (un interval de timp în telemuncă, un interval de la sediu), este foarte important de identificat situaţiile care pot da naştere unor discriminări între cei care vin fizic la birou şi cei care lucrează de acasă şi găsirea unor soluţii pentru ele.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Asigurarea cerințelor minime de securitate și sănătate în muncă (SSM) pentru lucrătorii care utilizează echipamente cu ecran de vizualizare, cum ar fi laptopuri, calculatoare sau alte dispozitive electronice, ridică serioase probleme în cazul contractelor de telemuncă. Deşi cadrul legislativ de reglementare al telemuncii există încă din 2018, nu există o corelare între actele normative care reglementează relaţiile de telemuncă.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Aproximativ 62% dintre salariați consideră că preocuparea companiilor pentru starea de bine a angajaților este mai mult declarativă, nefiind susținută prin practici organizaționale, conform unui sondaj realizat de platforma Undelucram.ro în luna iunie a acestui an. De asemenea, în ceea ce privește echilibrul dintre viața personală și cea profesională, aproximativ 45% dintre angajați au punctat acest indicator cu nota șase din zece.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Numărul de comenzi lansate prin aplicații mobile sau pagini de internet a crescut vertiginos în ultimii câțiva ani, fie că vorbim despre livrarea unor produse, a mesei de prânz la birou sau o cursă cu transportul urban de tip ride sharing. Activitatea prestată prin platformele digitale ridică o serie de întrebări de natură juridică, pe măsură ce se încearcă adaptarea cadrului legislativ existent pentru a acoperi și această realitate de dată recentă. Printre ele, o temă des discutată în ultima perioadă se referă la statutul celor care prestează serviciile pe care le contractăm atunci când dăm click pe butonul "comandă aici". Sunt aceștia salariați sau persoane care desfășoară activități independente, conform legislației din România?
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Munca în ture, programul strict sau lipsa implicării în luarea deciziilor reprezintă factori de stres cu care salariaţii se pot confrunta în fiecare zi la locul de muncă. Dacă angajatorul a identificat sursele de stres ce apar în fiecare zi în munca salariaţilor săi şi nu le poate elimina din cauza specificului activităţii, ar trebui să găsească soluţii fie pentru a ajuta la deconectarea salariaţilor supuşi unui stres continuu, fie să încerce recompensarea, prin sporuri sau concedii prelungite, a celor care sunt supuşi unui stres accentuat, este recomandarea făcută de un specialist în relaţii de muncă la o conferinţă recentă
avocatnet.ro.
Citește articolul
avocatnet.ro explicăm legislația
Alexandru Boiciuc 
Lucia Tozaru 
Dan Năstase 
Portal HR 
Schoenherr și Asociații 