Act normativ: LEGE nr 53 / 2003
ACCES PREMIUM
Companiile trebuie să ştie că salariaţii au o obligaţie de fidelitate pe parcursul executării contractului de muncă ce derivă expres din Codul Muncii şi că există o serie de modalităţi prin care angajatorii se pot proteja în faţa unor acţiuni neloiale din partea salariaţilor săi.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Formarea profesională este, la prima vedere, un drept al salariatului și o obligație a angajatorului. Dacă analizăm în detaliu subiectul „formare profesională” am fi tentați să spunem că angajatorul nu poate impune unui salariat să participe la cursurile de formare, însă lucrurile sunt mult mai complicate. Citește articolul
ACCES PREMIUM
Angajatorul are la dispoziție două posibilități pentru a se asigura că o persoană poate îndeplini, conform cerințelor și exigențelor sale, sarcinile de serviciu, respectiv proba de lucru și perioada de probă. În același timp, deși nu este explicit prevăzut în Codul Muncii, salariatul are la rândul său posibilitatea de a aprecia în ce măsură i se potrivește postul sau dacă dorește să accepte angajarea ori să-și desfășoare în continuare activitatea. Despre proba de lucru se vorbește, poate, mai puțin decât despre perioada de probă, dar și aceasta dintâi impune angajatorului câteva reguli, cum ar fi, de pildă, nediscriminarea la angajare. Citește articolul
ACCES PREMIUM
Clauza de confidenţialitate vizează obligaţia salariatului de a nu transmite informaţii de care a luat cunoştinţă în timpul serviciului şi poate fi inclusă, opţional, în contractul individual de muncă propriu-zis, prin anexe sau acte adiţionale. Totuşi, nu se menţionează în Codul Muncii niciun fel de obligaţie de remunerare a acestei clauze.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Planul de formare profesională este documentul pe care angajatorul, persoană juridică ce are mai mult de 20 de salariați, are obligația să-l elaboreze anual, cu consultarea organizației sindicale sau a reprezentanților salariaților, potrivit Codului Muncii. Acesta include toate aspectele tehnice legate de formare - cursurile, cine le organizează, pe ce perioadă, câte ore de curs, care sunt obiectivele, evaluarea ș.a.. Citește articolul
ACCES PREMIUM
În contextul dezvoltării constante a tehnologiei, dar având în vedere și criza epidemiologică actuală, ce a dus la o creștere a numărului de salariați care lucrează de la distanță, ar fi necesar ca autoritățile să se gândească la introducerea unui drept de a fi inaccesibil în afara programului de lucru? O asemenea schimbare ar preîntâmpina apariția situațiilor de abuz, stres, presiune în timpul liber și chiar a sindromului de burnout, iar încălcarea dreptului respectiv ar expune angajatorii la o serie de sancțiuni. Pentru moment, vorbim doar de o inițiativă discutată în Olanda, însă n-ar fi exclus ca aceasta să fie preluată și de alte state în viitor.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Dacă au soluționat un conflict individual de muncă printr-un acord de conciliere, părțile s-ar putea să se lovească de o serie de obstacole, atunci când urmăresc să-l pună în executare. În esență, nefiind un titlu executoriu, cel care vrea să pună în aplicare acordul de conciliere, atunci când cealaltă parte nu se conformează, va fi nevoit să se îndrepte către instanțe, pentru a obține o hotărâre executorie. Cum concilierea e concepută ca o modalitate alternativă instanțelor de soluționare a disputelor, necesitatea de a recurge la acestea ar putea face procedura concilierii ineficientă, în unele situații.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Clauza de neconcurență și cea de confidențialitate sunt listate în Codul muncii ca exemple de clauze specifice în contractele de muncă. Ambele sunt facultative, dar utilitatea lor în practică este de necontestat. Pe parcursul contractului, firma e pe deplin interesată ca angajații acesteia să nu divulge în stânga și-n dreapta aspecte pe care le firma le consideră confidențiale - pentru că poate fi prejudiciată. Odată terminată relația contractuală, firma poate fi interesată, în raport cu anumiți angajați, să se asigure că aceștia nu prestează activități în concurență cu cele prestate înainte. Pentru neconcurență, firma e obligată să plătească o indemnizația negociată, dar pornind de la un minim legal, însă ce se întâmplă dacă firma își dă seama că nu ar mai avea nevoie de acele clauze de neconcurență inserate în contracte? Despre cele două clauze au discutat, recent, pentru abonații avocatnet.ro, două avocate specializate în dreptul muncii.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
În situația în care s-a stabilit că există o legătură între prejudiciu și munca salariatului, dar și vinovăția acestuia, angajatorul poate recupera paguba produsă de acesta. Contravaloarea pagubei recuperate prin acordul părților nu poate depăși echivalentul a cinci salarii minime brute pe economie (pentru prejudiciile care depășesc acest prag, angajatorul se poate adresa instanței competente). În practică însă, cel puțin, la legătura dintre prejudiciu și munca salariatului trebuie avute în vedere mai multe aspecte la atragerea răspunderii.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Recent intrată în Codul muncii, concilierea nu a beneficiat de suficientă atenție din partea legiuitorului - un mecanism care ar avea nevoie de detalieri suplimentare, care poate duce la confuzii, în practică, ce ar conduce tot spre instanța de judecată (deși tocmai asta urmărește, în sine, să evite drumul la judecător), iar ciocnirea cu mecanismul deja existent al medierii ne face să ne întrebăm dacă nu cumva această conciliere este, de fapt, redundantă.
Citește articolul
avocatnet.ro explicăm legislația
Lucia Tozaru 
Dan Năstase 
KPMG România 
Alexandros Bakos 
Simona Voiculescu 
R&R Partners