Când cotele de TVA se schimbă peste noapte... cum supraviețuim fără să greșim? Sesiune aplicată alături de Delia Cataramă. Vezi agenda și participă →
Condiția modificată din 2024 privind numărul de microîntreprinderi deținute, pentru a putea aplica impozitul micro, a pus specialiștii în mare încurcătură. În esență, o persoană poate deține o singură microîntreprindere, nu trei, dar procentul de deținere complică mult discuția. Formularea folosită de Guvern în OUG 115/2023 a primit mai multe interpretări diferite în practică și specialiștii, printre care și reprezentanții Camerei Consultanților Fiscali (CCF), spun că e nevoie neapărat de o clarificare oficială de la Ministerul Finanțelor (MF) pentru a tranșa chestiunea. Citește articolul
Limitarea numărului de microîntreprinderi deținute de aceeași persoană a fost înăsprită de Guvern începând din 2024, astfel că de la deținerea a maximum trei firme se trece la deținerea unei singure firme. Asta indiferent că vorbim de dețineri directe sau indirecte. Astfel, cei care au mai multe companii la regimul impozitului micro trebuie să decidă până în martie care dintre ele trec la impozit pe profit. Citește articolul
Anumite beneficii acordate de angajator salariaților săi au, din ianuarie 2023, un tratament fiscal preferențial numai dacă, în total, nu depășesc un plafon lunar de 33% din salariul de bază, așa cum s-a stabilit prin OG 16/2022. Problema este că anumite beneficii au și un plafon individual anual, care interferează într-un mod nefericit pentru companii cu plafonul lunar de 33%, atenționează Camera Consultanților Fiscali (CCF). În acest context, CCF a propus modificarea regulilor plafonului de 33%, însă, într-un răspuns recent, Ministerul Finanțelor (MF) a refuzat sugestiile, susținând că acestea ar duce la apariția altor neajunsuri. Citește articolul
Taxarea activităților IT este unul dintre domeniile pentru care Legea reformei fiscale aduce schimbări importante, acestea aplicându-se parțial din noiembrie 2023 și parțial din ianuarie 2024. În baza modificărilor legislative operate de autorități, prezentăm azi cum va arăta, în 2024, taxarea acestor activități, în funcție de statutul prestatorului - salariat, PFA sau microîntreprindere. Citește articolul
Anul 2023 înseamnă menținerea setului de facilități fiscale acordat acum ceva ani pentru domeniul construcțiilor, dar în contextul unor salarii minime mult mai mari - 4.000 de lei, de la 1 ianuarie, iar, de la 1 noiembrie, minimul brut ce trebuie garantat în acest sector e chiar mai mare de atât - 4.582 de lei. La fel ca în cazul sectorului agro-alimentar, aplicarea facilităților fiscale se face diferit în funcție de modificările aduse legislației pe acest domeniu: până la 31 octombrie și dincolo de acest termen. Citește articolul
Dividendele plătite de companii fondurilor de pensii private sau facultative vor urma să fie scutite din nou de impozitul pe venit, reiese dintr-un proiect de lege adoptat marți la Senat. Practic, inițiatorii doresc o revenire la situația de dinaintea apariției OG 16/2022. Citește articolul
Regimul de impozitare a microîntreprinderilor revine, din ianuarie 2024, la sistemul cu două cote de impozit, însă acesta se aplică diferit față de cum era în trecut, conform unei legi recent oficializate. Diferențierea între cine datorează o cotă mai mică și cine datorează o cotă mai mare se face în funcție de veniturile obținute sau în funcție de activitățile derulate. Citește articolul
Avocatnet.ro şi Digi24.ro vă prezintă cele mai importante ştiri ale dimineţii. Citește articolul
Pentru impozitele din 2024, proprietarii de clădiri nerezidențiale trebuie notificați de către organele fiscale locale că trebuie să le reevalueze pentru a achita cota obișnuită a impozitului local, prevede o lege de anul trecut. Astfel, cota majorată a impozitului local poate fi aplicată numai dacă s-a făcut notificarea până la 31 octombrie, dacă proprietarul nu face reevaluarea periodică necesară. În lipsa notificării autorităților locale, se aplică cota obișnuită de impozitare locală, chiar dacă n-a fost făcută reevaluarea. Citește articolul
Angajarea studenților înseamnă pentru mulți dintre ei prima experiență de muncă remunerată, într-un cadru formal. Tocmai pentru că discutăm de oameni fără prea multă experiență și pentru care cunoașterea legii s-ar putea să fie la un nivel minimal, unii angajatori pot fi tentați să încheie contracte mai târziu sau deloc, să ceară muncă suplimentară acolo unde e interzisă de lege, să scrie contracte sărace în conținut sau să nu le declare la timp ori să pretindă chiar celor tineri să dea așa-zise probe de lucru ce reprezintă muncă nedeclarată și neremunerată. Citește articolul