Relații de muncă & Asigurări sociale

ACCES PREMIUM

Negocierea CCM: Zece aspecte privind reprezentanții salariaților pe care legea nu le prevede și de ce sunt importante

Orice raport, fie că are la bază sau nu un contract, trebuie să se bazeze pe două principii fundamentale, buna credință și consensualitate. Și în cazul relației de muncă avem la bază aceste principii, ele fiind expres prevăzute de Codul muncii, iar contractul colectiv de muncă încheiat cu respectarea dispozițiilor legale este chiar „legea părților”. Există însă, ca în cazul multor reglementări ce vizează raporturile de muncă (și nu numai!), o serie de întrebări la care legea nu oferă un răspuns atunci când vorbim de negocierea unui contract colectiv de muncă.  Citește articolul

ACCES PREMIUM

Acordarea unui avans din salariu: În ce documente ar trebui inclusă procedura aferentă pentru a nu crea discriminare între angajați

Codul muncii reglementează acordarea salariului, iar detalii despre plata lui - o dată sau de două ori pe lună - trebuie să se regăsească în contractul individual de muncă, însă, dacă vrea să ofere posibilitatea angajaților de a cere o sumă de bani în avans din salariul pe care îl va primi în perioada imediat următoare, prevederile referitoare la oferirea acestui acont ar trebui să se regăsească în regulamentul intern (RI) sau în contractul colectiv de muncă (CCM), dacă firmei i se aplică această obligație, apreciază specialiștii. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Adeverința medicală este suficientă pentru a motiva absența de la muncă a salariatului bolnav care nu are stagiul minim de asigurare

Concediul medical pentru incapacitatea temporară de muncă se acordă salariaților care au cel puțin 6 luni lucrate în ultimele 12 luni de către medicul curant, pe baza unei adeverințe de salariat din care să reiască acest stagiul de asigurare necesar. Însă, în cazul în care salariatul nu îndeplinește această condiție și medicul nu îi poate emite un certificat de concediu medical, o adeverință medicală este suficientă pentru a se înregistra la angajator perioada de incapacitate temporară de muncă. Citește articolul

ACCES PREMIUM

CJUE: Formarea profesională impusă salariatului este timp efectiv de muncă, chiar dacă nu are loc la sediul angajatorului sau în timpul programului de lucru

Timpul petrecut de un salariat la un curs de formare profesională care i-a fost impus de angajator constituie timp de lucru, chiar dacă are loc în afara locului obișnuit de muncă, respectiv la sediul furnizorului de servicii de formare, în afara programului de lucru și dacă, în acest răstimp, angajatul nu își exercită atribuțiile obișnuite, a stabilit Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) într-o speță care a vizat un caz din România. Prin prisma deciziei CJUE, angajatorii se pot aștepta la eventuale solicitări din partea salariaților sau chiar a inspectorilor de muncă de compensare a timpului petrecut în formare profesională, cu împlinirea condițiilor menționate anterior, ca muncă suplimentară. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Este amenda aplicabilă salariaților de natură să-i descurajeze atunci când vor să denunțe prestarea muncii fără încheierea unui contract de muncă?

Sancțiunile pe care inspectorii de muncă le pot aplica atunci când constată situații de muncă nedeclarată s-au majorat, fiind introdusă recent și o sancțiune pentru munca subdeclarată, scopul fiind descurajarea muncii la negru sau încurajarea declarării în mod corect a contractelor individuale de muncă. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Exclusiv Guvernul vrea să prelungească șomajul tehnic decontat până la finalul lunii martie. Consultă proiectul de ordonanță

Guvernul intenționează să prelungească cu trei luni aplicarea măsurilor prevăzute de OUG 111/2021 - șomajul tehnic decontat - precum și acordarea indemnizației de pandemie pentru profesioniști, potrivit unui proiect de ordonanță de urgență obținut în exclusivitate de avocatnet.ro. Iar impactul bugetar final va fi de 200 de milioane de lei. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Lipsa activității între Crăciun și Revelion: Soluțiile pe care angajatorii le au la îndemână pentru salariații lor

Sunt unele firme care între Crăciun și Revelion nu au suficientă activitate sau nu primesc comenzi - ori le primesc în număr foarte mic - încât să poată susține cheltuielile de menținere a firmei deschise. În situația în care activitatea se întrerupe parțial sau total în această perioadă, angajatorii au mai multe soluții la îndemână pentru a nu-și mai chema salariații la muncă. Citește articolul

ACCES PREMIUM

În ce măsură polițiștii locali pot avea atribuții din sfera inspectorilor de muncă, verifica Revisal și contractele angajaților?

Contravențiile ce țin de relațiile de muncă sunt în mare parte apanajul inspectorilor de muncă. Desigur, mai există și fapte penale ce țin de relațiile de muncă, două foarte importante fiind legate de regimul SSM (sănătatea și securitatea în muncă), prevăzute chiar de Codul penal. Așadar, aflând că primarul unei comune din Ilfov trimite poliția locală să verifice Revisalul ne ridică niște semne de întrebare, dar se poate ca poliția să constate acolo alte chestiuni ce țin de nerespectarea obligațiilor legale ce le revin angajatorilor. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Firmele de curierat, în vizorul ITM în 2022: Vor fi controale pe partea de muncă sub/nedeclarată, dar și în materie de SSM

După ce în acest an inspectorii teritoriali de muncă (ITM) au verificat respectarea prevederilor legale privind contractele individuale de muncă în domeniul firmelor de curierat, pentru 2022 Inspecția Muncii are în plan să verifice dacă sunt respectate obligațiile pe care angajatorul și salariații le au în privința securității și sănătății în muncă (SSM), dar și descoperirea firmelor care folosesc munca “la negru” sau “la gri”. Citește articolul

ACCES PREMIUM

În cazul cumulului de contracte cu același salariat/angajator nu poate fi depășit timpul de muncă zilnic maxim, dar ce facem cu cel săptămânal?

Dacă în cazul cumulului de contracte cu același angajator perioada minimă de repaus zilnic contractele sunt analizate în ansamblul lor, pentru repausul săptămânal, prevăzut și acesta atât în cadrul Directivei 2003/88/CE la art. 6, cât și în art. 114 din Codul muncii, Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) nu s-a pronunțat până la acest moment.

Citește articolul