ACCES PREMIUM
Specularea unei lacune legislative în privința perioadei de probă pentru a încheia contracte succesive cu același angajat, pe care-l țineau, astfel, într-o veșnică perioadă de probă, nu ar mai trebui să fie posibile în condițiile actuale ale Codului muncii, așa cum a fost recent modificat. Ce s-a întâmplat este apariția unei completări la cadrul ce reglementează perioadele de probă astfel încât reimpunerea unei perioade de probă de la al doilea contract încolo să nu mai fie posibilă.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Menționarea tuturor avantajelor în bani pe care angajatorii intenționează să le ofere angajaților trebuie să se facă acum și la nivel contractual. Practic, politicile de beneficii extrasalariale de la nivelul companiilor trebuie puse în vedere angajatului prin chiar contractul de muncă și promisiunea de la interviu că se vor acorda bonusuri, prime sau alte beneficii va trebui dublată și de o clauză contractuală. O primă consecință: beneficiile nu vor mai putea fi retrase ori modificate unilateral. A doua: că angajatorii vor trebui să găsească formule de lucru care să le permită o minimă referire la aceste beneficii în contractele de muncă.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Poți să-i întrebi pe angajați ce fac în timpul programului de lucru atunci când lucrează pentru tine, dar linia se trage aici: la raportul tău de muncă cu angajatul și nu la eventualele alte raporturi pe care le are cu alți angajatori, iar discuția se centrează pe ideea prelucrării datelor personale. Deși există contexte și chiar prevăzute de lege prin care poți afla dacă mai există și alte contracte de muncă active ale angajatului tău (vezi suprataxarea part-time sau declararea funcției de bază pentru a primi tichete), nicăieri nu se cere în mod expres programul de lucru la ceilalți angajatori. În contextul nesuprapunerii programelor de lucru, angajatorii trebuie să fie atenți că nu despre ei este prevederea recent modificată din Codul muncii - ci ea este despre și pentru angajați.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Reglementarea profesiei de expert în legislația muncii este cuprinsă într-o propunere legislativă considerată adoptată tacit de Senat. Aceasta este o reglementare pe care practica o cerea și o aștepta de mult timp, de altfel, însă propunerea vine cu un deziderat important, dincolo de reglementarea profesională și de cerințele acreditării experților - acela ca serviciile externe specializate în resurse umane (HR) și salarizare să fie coordonate de un expert acreditat.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Când unii angajatorii s-au lovit de refuzul angajaților de a (mai) lucra de la birou, pentru a nu risca plecarea acestora din companie sau pierderea din start a candidaților pe care voiau să-i angajeze și de ale căror competențe aveau deosebită nevoie, părțile au ales să continue în telemuncă mai mult
de facto. Asta însemnând că fie nu au încheiat acte de telemuncă deloc (nici pe perioada stării de alertă, nici după), fie nu au mai prelungit actele de telemuncă ce „expirau” odată cu ieșirea din starea de alertă, fie au convenit în actele de telemuncă faptul că angajatorul nu-și asumă nimic și totul stă în seama angajatului - cheltuielile generate de telemuncă, mai ales.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Cel mai folosit beneficiu de până acum, respectiv tichetele de masă, a fost detronat, potrivit unui studiu recent, de zilele de concediu de odihnă acordate în plus. Fie că cele acordate peste numărul minim prevăzut de Codul muncii se dau tuturor angajaților sau doar celor care au o anumită vechime în muncă, ele trebuie să se regăsească în documentele de muncă.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Întocmirea și modificarea regulamentelor interne se fac adesea fără a lua în considerare anumite aspecte, precum importanța consultării salariaților, specificitatea conținutului sau chiar modul în care poate fi consultat apoi acest document de către toți cei vizați.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Ziua mondială a sănătății mintale
Despre sănătatea psihică a lucrătorilor a început să se vorbească tot mai mult de când burnout-ul a fost introdus în noua clasificare internațională a bolilor, dar interesul a crescut cel mai mult de când cu pandemia și munca de acasă. În legislația noastră în domeniul muncii avem prea puține referiri la ideea de stres profesional și doar un început de reglementare, însă burnout-ul nu este încă recunoscut ca boală profesională. Dacă ne uităm la aspectele de care lucrătorii se plâng cel mai tare vom observa că tendința e de a arăta cu degetul îndeosebi înspre un volum de muncă foarte mare.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Să luăm ipoteza în care angajatorul decide să formeze un grup de WhastApp, Telegram sau chiar de Facebook prin care să trimită salariațior săi informări sau anunțuri legate de activitatea de zi cu zi a firmei, preferând acest tip de comunicare pentru că este mai rapid decât să spunem un email și că poate obține confirmarea că toți cei vizați văd mesajul. Totuși, atunci când folosește un astfel de canal alternativ de comunicare, angajatorul are responsabilitatea de a-l modera, de a avea un limbaj civilizat și să-l folosească doar în timpul programului de lucru.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Pentru a economisi timp și a fi mai eficient, un angajator se gândește că în procedura ce vizează o abatere disciplinară anume poate să-l introducă și pe un alt angajat, care se presupune că a comis o altă abatere disciplinară decât cea care face obiectul cercetării demarate, astfel încât să-i sancționeze pe amândoi prin aceeași procedură. Doar că, în speță, angajatorul trece peste mai multe dintre rigorile impuse în cadrul cercetării disciplinare și riscă să-i împiedice cel puțin unuia dintre angajați exercițiul deplin al drepturilor sale în cadrul unei atare cercetări.
Citește articolul
avocatnet.ro explicăm legislația
Simona Voiculescu 
Lucia Tozaru 
