Companiile ar trebui să fie atente la practicile curente ale departamentului de HR și la politicile de conformare cu regulile de concurență, sunt de părere specialiștii, în contextul în care Consiliul Concurenței (CC) a anunțat recent demararea unei investigații legate de practici neconcurențiale pe piața muncii din România. Descoperirea de practici neconcurențiale de către CC poate duce la amendarea unui angajator cu până la 10% din cifra de afaceri totală. Citește articolul
Un anunț de angajare recent postat în spațiul public a generat o serie de opinii pro și contra excluderii fumătorilor din categoria candidaților eligibili pentru ocuparea postului, deși există inclusiv la nivel național acte normative care definesc discriminarea și incriminează orice deosebire, excludere, restricție sau preferință, în afara cazului în care aceste prevederi, criterii sau practici sunt justificate obiectiv de un scop legitim. În materialul de față ne propunem să ne uităm cu atenție asupra prevederilor care tratează discriminările și sunt incidente în cazul relațiilor de muncă pentru a vedea de ce o atare condiționare poate fi discriminatorie. Citește articolul
Evaluările performanțelor funcționarilor publici din toate categoriile trebuie să aibă loc în primele trei luni ale acestui an, pe baza lor urmând să fie luate decizii privind salarizarea, ierarhia sau chiar continuarea raporturilor în instituție sau autoritate. Citește articolul
Conform Legii nr. 346/2002, salariații care suferă accidente de muncă sau boli profesionale beneficiază de un concediu medical (CM) și de o indemnizație aferentă, cu două cuantumuri. Aceste indemnizații se calculează și se plătesc de către angajatori, urmând ca recuperarea sumelor plătite salariaților să se facă de la casele teritoriale de pensii, și nu de la casele de asigurări de sănătate, ca în cazul celorlalte tipuri de concedii medicale. Citește articolul
Cererile de restituire a concediile medicale (CM) care au fost respinse de către casele de asigurări de sănătate se redepun și se remediează, conform informațiilor transmise angajatorilor, în termen de 90 de zile de la data primirii comunicării din partea caselor de sănătate. Citește articolul
În al treilea an pandemic, regulile după care se desfășoară relațiile de muncă din România și măsurile de protecție a angajaților la joburi nu s-au schimbat foarte mult. În contextul în care a fost oficializată o nouă hotărâre de Guvern privind prelungirea stării de alertă și a obligațiilor ce vizează angajatorii, trecem în revistă cele mai importante aspecte ce trebuie cunoscute. Citește articolul
În condițiile în care în timpul stării de alertă, în contextul pandemiei de coronavirus, există obligația de a trimite cel puțin jumătate dintre salariați în telemuncă, considerăm că este important ca firmele să știe că reglementarea aceste activități prin Legea telemuncii conține și sancțiuni ce pot ajunge până la 10.000 lei. Citește articolul
Ca urmare a modificării standardului ocupațional pentru experții în legislația muncii în luna septembrie a anului trecut, cursurile cu astfel de specializări care au mai puțin de 240 de ore de pregătire, pe o durată de minim două luni, nu ar fi conforme cu cerințele standardului ocupațional. Citește articolul
Atunci când stabilește cum și ce cadouri va oferi salariaților cu ocazia sărbătorilor de iarnă, angajatorul trebuie să fie foarte atent ca, prin deciziile luate, să nu facă diferențe între salariați. Dacă, totuși, ia în considerare acordarea unor bonusuri diferite în funcție de performanțele de la final de an sau calificativul primit de anumiți salariați în cadrul evaluării profesionale, această diferențiere trebuie să se regăsească în documentele de muncă și să fie aduse la cunoștința tuturor salariaților din timp. Citește articolul
Pentru fiecare salariat care primește salariul cu întârziere, inspectorii de muncă pot da firmelor câte o amendă de până la 10.000 de lei - dar amenda asta a intrat în Codul muncii abia în octombrie anul acesta. Din cod lipsea această sancțiune directă pentru firme - tot ce puteau să facă inspectorii era să ceară angajatorilor să remedieze problema, adică să plătească salariații la timp, dar situațiile erau privite ca niște conflicte de drepturi între părțile din contractul de muncă pe care instanțele le soluționau. Citește articolul