ACCES PREMIUM
Contractul individual de muncă are la bază acordul de voință al celor două părți, angajatorul și salariatul, iar modificarea sa presupune, tot cu caracter general, același acord de voință, fiind expres prevăzute de lege situațiile în care el poate fi modificat fără încheierea unui act adițional. În categoria situațiilor excepționale se încadrează și transferul de întreprindere, caz în care salariaților le sunt garantate o serie de drepturi, nefiind impus acordul lor de voință în privința modificării angajatorului. În condițiile în care o criză precum cea actuală poate veni cu decizia de a face fuziuni și divizări, este important ca angajatorii să știe în ce condiții se pot muta salariații la o firmă la alta în urma transferului de întreprindere.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Deși normele de tehnică legislativă impun o redactare clară, fluentă și inteligibilă, fără dificultăți sintactice și pasaje obscure sau echivoce, a textului legislativ, art. 56 alin. (1) lit. c) din Codul muncii ridică în continuare întrebări în privința momentului în care încetează, de drept, contractul individual de muncă în cazul pensionării angajatului.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
În mare, ca urmare a dublării duratei concediului de acomodare, acesta se aseamănă tot mai mult cu concediul de creștere în ceea ce privește premisele de obținere, limitele indemnizațiilor și alte condiții aplicabile. Ambii beneficiari pot obține cam aceleași venituri în paralel cu indemnizația, iar protecția la locul de muncă este similară.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
În general, dacă întâmpină diverse probleme la locul de muncă, salariații pot sesiza situațiile la Inspectoratele Teritoriale de Muncă (ITM) sau direct pe site-ul Inspecției Muncii (IM). Astfel, salariații se pot adresa ITM și în cazul în care sunt nemulțumiți de faptul că angajatorul întârzie sau refuză plata drepturilor salariale. Plângerile pot fi depuse direct la sediile ITM sau pot fi transmise prin mijloace electronice.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Supraimpozitarea salariilor ”mari” este o temă falsă ca, de altfel, întreaga discuție despre impozitarea progresivă. În primul rând, supraimpozitarea vehiculată nu are sens economic sau social: nu ar aduce încasări la buget care să rezolve măcar parțial situația dificilă a deficitului și nici nu ar genera echitate între contribuabili, atâta timp cât este pus arbitrar un prag fără nicio modelare economică pentru a-l justifica. În al doilea rând, impozitarea progresivă nu poate fi introdusă în viitorul apropiat fără o reformă solidă a administrației fiscale care, în condițiile actuale, nu este pregătită să gestioneze milioane de declarații și nici fără un studiu care să indice variantele optime de impozitare pentru economia locală. Așa cum mediul de afaceri a susținut repetat, fără o analiză temeinică a sistemului fiscal, fără o reformă serioasă și fără implementarea de tehnologie în administrarea fiscală, schimbările în fiscalitate nu vor aduce beneficii.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
REGES-ONLINE
Posibilitatea salariaților de a-și accesa propriile date din registrul general de evidență a salariaților (prin portalul Reges sau aplicația Revisal) a fost introdusă printr-o lege care nu s-a raportat la realitatea actualului Revisal - de fapt, la limitările sale tehnice. Așa se face că dreptul angajaților de accesa Revisalul există, dar nu se poate concret aplica, iar conform normelor de aplicare ale acelei legi, accesul ar trebui operaționalizat din 2025. Între timp, în contextul Planului Național de Redresare și Reziliență, a apărut perspectiva unui nou Revisal, mai modern, mai digitalizat, care să permită și accesul promis salariaților la datele lor.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Codul muncii prevede, în mod expres, faptul că salariații cu normă parțială au aceleași drepturi în raport cu angajatorul ca și cei care lucrează o normă întreagă. Principiul egalității de tratament între aceste categorii de salariați, dacă există în interiorul unei firme, trebuie să se aplice și în privința beneficiilor salariale sau extrasalariale.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
La început de mai, așa cum stabilește legislația în vigoare, salariații beneficiază, cu ocazia Zilei Muncii, de o zi liberă. Astfel, ținând cont de faptul că, în acest an, 1 mai urmează zilelor de weekend, salariații din țara noastră se bucură de o minivacanță de trei zile. În cazul în care salariații sunt nevoiți să lucreze în liberele legale, angajatorii trebuie să-i recompenseze.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Pentru a reduce cheltuielile bugetare, mai mulți parlamentari propun, printr-un proiect legislativ înregistrat marți la Senat pentru dezbatere, ca veniturile salariale din sectorul public să fie plafonate la nivelul salariului președintelui României.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Autorecenzarea în cadrul recensământului care a avut loc în primăvara anului precedent a dat posibilitatea salariaților de a cere o zi liberă plătită. Cei care nu au avut ocazia să beneficieze de ea în 2022, mai au la dispoziție până aproape de finalul lunii mai pentru a o cere, dacă sunt încă în termenul de 12 luni de la data dovezii de autorecenzare. Cererea de acordare a acestei zile trebuie să fie însoțită de dovada autorecenzării, iar angajatorul are posibilitatea de a verifica dacă autorecenzarea s-a efecuat sau nu.
Citește articolul
avocatnet.ro explicăm legislația
Dan Năstase 
Simona Voiculescu 
Dragoș Niculescu 
Daniel Anghel 
avocatnet.ro 
