ACCES PREMIUM

Angajații care au dreptul la libere suplimentare - trebuie să le incluzi în contracte sau e suficientă legea?

În legislație există prevederi care le dau anumitor angajați dreptul la libere suplimentare. În cazul unui nou angajat sau a unuia care ajunge să se încadreze într-una dintre categoriile „speciale” în timpul raportului de muncă, e nevoie ca firma să prevadă acordarea acestor zile undeva sau e suficient că ele sunt prevăzute de lege pentru a fi acordate? Explicații de la un specialist: Citește articolul

ACCES PREMIUM

Ce trebuie să ştii când stabileşti abaterile disciplinare

Nu orice lucru pe care îl face un salariat în neconcordanţă cu munca sa poate fi considerat de către angajator ca fiind o abatere disciplinară. Pentru a putea preîntâmpina abaterile, dar şi pentru a le sancţiona la nevoie, în urma unei cercetări disciplinare, salariaţii trebuie să se informeze sau să fie informaţi de către angajator despre prevederile documentelor care cuprind regulile care nu trebuie încălcate. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Concediul de odihnă: La cât timp după angajare îşi poate lua un salariat zile libere

Acordarea concediului de odihnă unui salariat nu poate fi condiţionată de trecerea unei anumite perioade de la angajare, o astfel de regulă neexistând în legislaţia muncii. Chiar şi salariatul care se află în perioada de probă are dreptul la zile de concediu de odihnă, acesta având aceleaşi drepturi ca şi angajaţii permanenţi. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Programul hibrid: În ce măsură pot combina angajatorii telemunca sau munca la domiciliu cu munca de la birou

În condițiile relaxării restricțiilor impuse de pandemia de coronavirus, tot mai mulți angajatori iau în calcul revenirea la birou, încercând totodată să păstreze, chiar și parțial, posibilitatea ca salariații să își desfășoare activitatea în continuare și în regim de telemuncă. Însă, în contextul unui astfel de program hibrid, în ce măsură este posibilă alternarea prezenței la birou cu telemunca sau munca la domiciliu? Există, potrivit specialiștilor, doar varianta în care se poate opta pentru un program hibrid de telemuncă și muncă de la birou. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Chiar și pe perioada suspendării CIM, angajații trebuie să respecte anumite obligații - dar pot fi sancționați pentru nerespectarea lor?

Să ai contractul de muncă suspendat ori, mai bine spus, raportul de muncă să fie suspendat înseamnă să nu muncești pentru angajatorul respectiv în acea perioadă - orice ar presupune asta (altfel, se consideră că e muncă nedeclarată, „la negru”). Dar oare înseamnă asta că în perioada respectivă, de suspendare, nu mai ai nicio obligație față de firmă? Nu chiar. În ce măsură se poate vorbi de o abatere disciplinară în perioada suspendării contractului de muncă, când, de pildă, angajatul ajunge să divulge unele informații legate de muncă sau în alte situații prin care, în mod vădit, își încalcă obligațiile asumate ca angajat? Citește articolul

ACCES PREMIUM

Comenzile prin aplicație, onorate de salariați sau de persoane care desfășoară activități independente? Dilema platformelor digitale

Numărul de comenzi lansate prin aplicații mobile sau pagini de internet a crescut vertiginos în ultimii câțiva ani, fie că vorbim despre livrarea unor produse, a mesei de prânz la birou sau o cursă cu transportul urban de tip ride sharing. Activitatea prestată prin platformele digitale ridică o serie de întrebări de natură juridică, pe măsură ce se încearcă adaptarea cadrului legislativ existent pentru a acoperi și această realitate de dată recentă. Printre ele, o temă des discutată în ultima perioadă se referă la statutul celor care prestează serviciile pe care le contractăm atunci când dăm click pe butonul "comandă aici". Sunt aceștia salariați sau persoane care desfășoară activități independente, conform legislației din România? Citește articolul

ACCES PREMIUM

Pot fi obligați telesalariații să revină fizic la sediul firmei? Cum se poate proceda, conform specialiștilor

Revenirea la birou, din telemuncă, presupune modificarea tipului de contract individual de muncă (CIM), printr-un act adițional semnat atât de angajator, cât și de salariat, fără de care angajații nu pot fi obligați să muncească exclusiv de la sediul firmei, spun specialiștii. O altă variantă ar putea fi emiterea, de către angajator, a unei decizii obligatorii față de întreg colectivul, însă comunicarea eficientă între părți rămâne, în continuare, cea mai bună soluție în cadrul raporturilor de muncă. Citește articolul

ACCES GRATUIT

CEDO: Like-urile unui salariat pe o reţea de socializare nu pot face obiectul unei cercetări disciplinare

Aprecierile (like-urile) făcute de un salariat unor postări distribuite de altcineva pe o reţea de socializare nu pot reprezenta obiectul unei cercetări disciplinare pe motiv că aceste acţiuni ar duce la perturbarea ordinii şi liniştii la locul de muncă, în acest fel fiindu-i încălcată libertatea de exprimare, a stabilit marţi Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO). Citește articolul

ACCES PREMIUM

Programul flexibil pe termen lung: Părțile nu pot negocia orice timp de lucru, evidența orelor de muncă și alte aspecte importante

Poate că, în unele firme, folosirea pe termen lung a unui program de lucru flexibil / individualizat va fi la fel de atractivă precum este telemunca. Dacă și firma, și angajatul sunt de acord, programul poate fi flexibilizat după dorință, dar nu există libertate deplină în conturarea acestuia: mai exact, chiar dacă angajatul vrea, nu se pot încălca regulile ce țin de timpul maxim de lucru pe zi ori săptămână. Cât despre reflectarea acestuia în acte, despre o evidență a orelor flexibile - Codul muncii ne arată cât se poate de clar că sunt obligatorii și deopotrivă utile. Citește articolul

ACCES GRATUIT

Un tractorist bun ar putea ajunge să câștige cât un IT-ist. Fermierii se plâng că nu găsesc specialiști

În scurt timp, un tractorist bun ar putea ajunge să câștige cât un angajat din IT, spun fermierii care sunt gata să le dea salarii mari celor care știu să lucreze pământul cu tehnologie modernă. Citește articolul