Act normativ: LEGE nr 53 / 2003
ACCES PREMIUM
Pot exista situații în care angajatul beneficiază de tot concediul la care ar fi avut dreptul în acel an de muncă în prima parte a anului, iar apoi pleacă din firmă ori este dat afară. Cu toate că i se pune în vedere că a beneficiat de ceva mai mult concediu decât ar fi avut dreptul și, implicit, de o indemnizație de concediu la care în parte nu ar fi avut dreptul, la acel moment din an, angajatul ar putea să refuze ideea de a restitui vreun leu angajatorului. Există o singură soluție pentru angajatorii care vor să recupereze acei bani, iar aceea nu e reprezentată de reținerile salariale.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Momentul semnării unui contract individual de muncă este un moment important, atât pentru angajator, cât și pentru persoana care urmează să presteze o activitate în beneficiul și sub autoritatea acestuia, iar viitori parteneri în cadrul relației de muncă trebuie să cunoască o serie de aspecte importante care țin chiar de desfășurarea activității. Așa cum Codul muncii prevede o serie de informații cu caracter minimal care fac obiectul informării înainte de semnarea contractului de muncă și care trebuie să fie prezentate angajatului, așa și angajatorul trebuie să cunoască anumite aspecte care țin de persoana care solicită angajarea - de pildă, aspectele medicale. E important însă ca angajatul să fie conștient că ascunderea unor afecțiuni, unele chiar destul de grave, nu este neapărat în avantajul său. Citește articolul
ACCES PREMIUM
Clauzele contractului individual de muncă nu pot conţine prevederi contrare sau drepturi sub nivelul minim stabilit prin acte normative ori prin contracte colective de muncă, prevede Codul muncii. Dar dacă se întâmplă invers: la nivelul unității a fost negociat un contract colectiv de muncă ce prevede drepturi inferioare celor deja stabilite în urma negocierilor individuale, dintre angajator și unii angajați? De pildă, în contractele individuale sunt prevăzute mai multe zile de concediu de odihnă anual decât minimul prevăzut de lege, iar în contractul colectiv e prevăzut minimul din lege sau o zi, două în plus - drepturi inferioare, practic.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Perioada de repaus zilnic nu face parte din perioada de repaus săptămânal, ci se adaugă la aceasta, chiar dacă o precedă în mod direct, subliniau recent judecătorii europeni. În materia repausului zilnic și săptămânal, Codul muncii trasează linii destul de clare pentru angajatori, dar legea nu este întotdeauna urmărită atent de angajatori, iar prevederile sunt interpretate în detrimentul drepturilor salariaților.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Organizarea și funcționarea unității țin de decizia angajatorului, aici intrând și numărul și tipul de posturi de care are nevoie pentru activitatea sa, precum și norma de muncă aferentă. Angajatorul e cel care poate decide dacă munca sa trebuie să înceapă la 7:00 dimineața ori mai târziu, dacă munca sa presupune schimburi de personal ș.a.m.d.. Dar la celălalt capăt, angajatul are nevoie de predictibilitate. Pentru a păstra echilibrul între drepturile și obligațiile celor două părți ale contractului de muncă, în materia repartizării timpului de muncă, trebuie să ne raportăm la toate dispozițiile legale incidente, plecând de la cele ale articolului 8 din Codul muncii și ținând cont de zece elemente specifice. Citește articolul
ACCES PREMIUM
Jurisprudență utilă
Locul muncii este un element esențial al contractului individual de muncă, acesta putând fi modificat numai prin acordul părților, cu excepția delegării și detașării, cazuri în care angajatorul poate modifica, temporar, locul din/în care lucrătorul își desfășoară activitatea, în anumite condiții. Prin delegare, felul muncii nu poate fi modificat, însă prin detașare acest lucru este posibil cu acordul lucrătorului. Curtea de apel București admite cererile de suspendare a executării deciziilor unilaterale ale angajatorului, atât în cazul delegării prin care s-a modificat și felul muncii, cât și în cazul detașării dispuse inițial pentru o perioadă mai mică de un an și prelungită, tot unilateral, ulterior. Lucrătorul are dreptul la cheltuieli de transport, cazare și la o indemnizatie de delegare/detașare.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Programul de lucru trebuie să se încadreze în limitele timpului de muncă prevăzut în contract, iar pentru munca suplimentară este nevoie de acordul angajatorului și al salariatului. Există limitări specifice în cazul persoanelor angajate cu timp parțial, precum și o durată normală de opt ore/zi și de 40 de ore/săptămână pentru cei cu normă întreagă. În caz de nerespectare a acestor prevederi, angajatorul riscă sancțiuni financiare.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Dreptul angajatorului de a stabili atribuțiile corespunzătoare fiecărui salariat poate fi exercitat în limitele prevăzute de lege, iar aici avem în vedere ansamblul normativ care reglementează relațiile de muncă, nu exclusiv Codul muncii.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Una dintre situațiile în care există un risc foarte mare de recalificare, în eventualitatea unui control fiscal, este cea în care o companie are o dublă colaborare cu aceeași persoană, atrag atenția specialiștii. Adică o persoană este, concomitent, salariat și prestator de servicii ca PFA sau ca microîntreprindere, ambele activități fiind în interesul aceleiași companii.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Repausul zilnic și repausul săptămânal sunt două drepturi distincte ale salariaților, astfel că angajatorii n-au voie să-l includă pe primul în al doilea atunci când repausul zilnic este urmat de repausul săptămânal, a stabilit recent Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE). Ba mai mult, această regulă trebuie respectată chiar dacă legislația națională prevede o perioadă de repaus săptămânal mai mare decât cea stabilită prin legislația europeană.
Citește articolul
avocatnet.ro explicăm legislația
Simona Voiculescu 
Dan Năstase 
avocatnet.ro 
Alexandru Boiciuc