ACCES PREMIUM
Ca regulă generală, încheierea, modificarea ori încetarea contractului individual de muncă presupune acordul părților. Una dintre cele mai rapide și simple forme prin care poate înceta un raport de muncă este cea care se realizează prin manifestarea de voință a părților. Așa cum la încheierea contractului individual de muncă este obligatorie forma scrisă, fiind o condiție de validitate, aceeași formă trebuie să îmbrace și actul prin care părțile convin încetarea raportului de muncă, la data o dată stabilită de comun acord. În practică se încearcă adesea forțarea unor ipoteze de concediere sub umbrela unor încetări prin acord, dar ele pot fi ușor demontate în instanță apoi. Citește articolul
ACCES PREMIUM
Preavizul există și la demisie, și la concediere în Codul muncii. O dată îl avem ca un drept de preaviz la concediere, dreptul aparținând, firește, salariatului care e dat afară, presupunând un termen minim de 20 de zile (când se rupe relația de muncă în timpul perioadei de probă nu se mai pune problema de preaviz, conform Codului). Iar a doua oară îl avem, la demisie, ca un termen în beneficiul angajatorului căruia un angajat al său îi pune în vedere că vrea să plece.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Modificările intervenite în structura acționariatului unei firme, a formei de proprietate, fuziunea ori cesiunea totală a părților sociale nu pot afecta drepturile salariaților și nici nu pot constitui un motiv de concediere. Protecția salariaților și drepturile acestora sunt garantate prin lege și în situația în care transferul dreptului de proprietate al angajatorului vizează numai o parte din societate, un departament, o secție, un serviciu. Citește articolul
ACCES PREMIUM
Chiar dacă nu sunt incluși în mod direct în categoria partenerilor sociali, reprezentanții salariaților reprezintă o alternativă a sindicatelor reprezentative, asigurându-se astfel, cel puțin la nivel teoretic, garantarea dreptului la negociere colectivă a salariaților. Astfel, fiind prevăzută obligația angajatorului de a iniția negocieri colective în situația în care are cel puțin 21 de salariați, iar la nivel de unitate nu există nicio organizație sindicală reprezentativă, salariații își pot alege reprezentanți pentru negocierea și încheierea unui contract sau acord colectiv de muncă. Deși există o obligație a angajatorului în privința inițierii procedurii de negociere, salariații nu au obligația de a-și alege reprezentanții. Citește articolul
ACCES PREMIUM
Pentru numeroși angajați, pe lângă salariul fix convenit în contractul de muncă, veniturile se pot completa lunar cu sume de bani sub forma unor comisioane din vânzări, bonusuri, prime ș.a.m.d., în funcție de specificul muncii. Angajații trebuie să știe însă că sumele respective contează în egală măsură la pensie, de exemplu, iar atunci când pleacă de la un angajator la altul ar trebui ca ele să fie reflectate și în adeverințele primite de la angajator.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Știm deja că timpul de muncă și cel de odihnă reprezintă elemente esențiale ale contractului individual de muncă, alături de salariu, durata contractului, condițiile de muncă, locul și felul muncii. Cu excepția contractelor de muncă part-time, la solicitarea angajatorului, salariații își pot exprima acordul și pot presta muncă suplimentară, aceasta urmând a fi remunerată corespunzător, conform dispozițiilor legale. Dacă salariatul se opune să lucreze peste program, cu atât mai mult cu cât nu are orizontul cert că va fi remunerat corespunzător, atunci nu poate fi sancționat și dat afară din această cauză.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Egalitatea de tratament între salariații temporari și salariații proprii ai utilizatorului este impusă de legislație în cazul leasingului de personal. Practic, utilizatorul nu-i poate trata inferior propriilor salariați, doar pentru că cei temporari nu sunt, de fapt, ai săi, propriu-zis, ci ai agentului de muncă temporară, care i-a pus la dispoziție pentru o misiune, o perioadă de timp limitată.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Salariații și angajatorii pot stabili atât programul de muncă, cât și modul de repartizare al acestuia, respectând toate limitările impuse de legislația muncii privind timpul de muncă și perioadele de repaus. E necesar însă acordul părților, angajatului neputându-i fi impuse organizări alte timpului de lucru contra voinței sale. Citește articolul
ACCES PREMIUM
Având în vedere că a fost, în sfârșit, finalizată o schimbare importantă cu privire la accesarea Fondului special de garantare a creanțelor salariale (în esență, o simplificare a procedurii), atunci când angajatorul intră în insolvență, s-ar putea ca, pe viitor, mai mulți bani să fie extrași din acest cont de către acei angajați ai căror angajatori au intrat în insolvență. E important, în acest caz, să reamintim, în primul rând, că angajatorii care se redresează și ies din procedura insolvenței sunt obligați să restituie banii folosiți din Fondul special de garantare de către salariați. De asemenea, discutăm și despre principalii parametri ai acestui fond special.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Specialistul răspunde
În contextul discuțiilor actuale referitoare la aplicarea salariului minim majorat, din ianuarie, celor aflați în șomaj tehnic, ne uităm la dispozițiile legale la care angajatorii a trebuit să se raporteze în acest context, astfel încât angajații acestora să beneficieze de drepturile recunoscute de lege. Majorarea salariului minim, făcându-se în mijlocul lunii ianuarie, a pus în dificultate firmele cu privire la operarea concretă a majorărilor la nivelul contractelor, iar situația șomerilor tehnici a complicat și mai mult întrebările.
Citește articolul
avocatnet.ro explicăm legislația
Dan Năstase 
Simona Voiculescu 
Alexandros Bakos 