O clauză contractuală care prevede „nulitatea de drept” a contractului de muncă în cazul neprezentării salariatului la serviciu încalcă numeroase prevederi legale incidente în cazul raporturilor de muncă. Codul muncii stabilește limitativ cazurile de încetare a contractului, iar o astfel de clauză ocolește ilegal procedurile legale de cercetare disciplinară, dreptul la apărare și protecția împotriva concedierii abuzive. Citește articolul
Obligatoriu pentru majoritatea angajatorilor, Reges-Online centralizează date esențiale despre contractele individuale de muncă, fiind administrat de Inspecția Muncii și, chiar dacă HG 295/2025 vizează adăugarea unor noi câmpuri de date (cum ar fi cele referitoare la gradul de handicap/invaliditate, repartizarea programului de muncă și locul muncii), baza principală privind tipurile de contracte supuse înregistrării în acest registru rămâne Codul muncii. În contextul în care interfața platformei (o captură din sistem se regăsește atașată acestui articol) sau diverse interpretări apărute în practică pot genera confuzii, ne propunem, în materialul de față, să clarificăm în mod exhaustiv ce tipuri de contracte trebuie, conform legii, înregistrate în Reges, dar și să trecem în revistă unele opțiuni chestionabile pe care le regăsim în soluția tehnică a Reges-Online. Citește articolul
Clasificarea corectă a unei situații ca fiind delegare sau mobilitate trebuie făcută prin analiză de la caz la caz, în funcție de natura activității prestate, de fișa postului și de ceea ce se întâmplă faptic cu salariatul respectiv. Chiar dacă un angajat este trimis în interesul angajatorului pe perioade care depășesc 120 de zile într-un an, asta nu înseamnă automat că vorbim de un angajat mobil. Citește articolul
Reges-Online menține responsabilitatea exclusivă a angajatorului pentru completarea, transmiterea și corectitudinea datelor din registru, chiar și când folosește servicii externe. Amenzile pentru nerespectarea normelor ce țin de tranziția la noul sistem sunt suportate tot de angajator. Platforma tehnică reflectă această responsabilitate inclusiv prin mecanisme de control permanent: angajatorul trebuie să creeze contul inițial, poate revoca oricând accesul delegaților și poate monitoriza permanent registrul. Citește articolul
Deși legislația națională, aliniată la normele europene (Directiva 2003/88/CE), stabilește reguli clare în acest sens, practica ne arată că apar constant situații care testează limitele legii, iar un exemplu concret de la care voi pleca azi este solicitarea adresată angajaților de a semna declarații generale, pe proprie răspundere, prin care își exprimă acordul prealabil pentru prestarea orelor suplimentare. Această practică ridică o întrebare fundamentală: poate un salariat să renunțe, printr-o astfel de declarație generală, la drepturile sale legale privind durata maximă a timpului de muncă? Citește articolul
Clauza din contractul individual privind „locul muncii” le pune adesea probleme, în practică, angajatorilor: „ce ar trebui să treacă în cazul angajaților mobili?”, „e suficientă o prevedere care indică un oraș/județ sau o zonă geografică delimitată?” și alte întrebări asemenea sunt frecvent adresate, iar acum, mai cu seamă, în contextul noului registru de evidență a salariaților. Citește articolul
O lege care va intra joi în vigoare, în contextul transpunerii corespunzătoare a Directivei 2014/36/UE privind lucrătorii sezonieri din țări terțe, vizează revocarea vizei sau dreptului de ședere temporară în cazul angajatorilor cu probleme financiare și obligația acestora de a compensa lucrătorii sezonieri în cazul retragerii vizei, precum și simplificarea unor condiții de obținere a avizului de angajare. Citește articolul
Tribunalul Cluj a confirmat dreptul angajatorului de a desființa un post din motive economice reale, dar a acordat daune morale semnificative pentru acte dovedite de discriminare și hărțuire, subliniind importanța respectării demnității angajatului. Hotărârea instanței oferă o perspectivă valoroasă asupra echilibrului dintre dreptul angajatorului de a-și reorganiza activitatea din rațiuni economice și obligația fundamentală de a proteja demnitatea și drepturile angajaților săi. Citește articolul
Anul trecut era adoptat și avizat de Consiliul Național Tripartit un Contract Colectiv de Muncă (CCM) pentru sectorul bancar, devenind astfel aplicabil tuturor angajaților din sector, adică pentru peste 48.000 de oameni, conform datelor prezentate anul trecut. Printre altele, noul contract garantează un salariu minim superior celui stabilit prin HG și care a ajuns, de la 1 mai, la valoarea de 4.500 lei. CCM-ul sectorului bancar include beneficii precum prime de pensionare, ajutoare financiare pentru evenimente speciale și plăți compensatorii în cazul concedierilor. Citește articolul
O hotărâre judecătorească recent analizată scoate în evidență o serie de erori procedurale și o aparentă lipsă de rigoare din partea angajatorului care pot duce la anularea completă a unei decizii de concediere. Cazul, referitor la terminarea contractului pentru necorespundere profesională, s-a finalizat în primă instanță cu reintegrarea angajatei, plata drepturilor salariale restante și acordarea de daune morale. Dincolo de soluția punctuală, speța scoate în evidență șapte aspecte esențiale privind conduita angajatorului, respectarea procedurilor legale și drepturile angajaților. Citește articolul