Relații de muncă & Asigurări sociale

ACCES PREMIUM

Jurisprudență utilă

Când angajatorul „concediază” pentru a da un exemplu

Încetarea contractului individual de muncă prin acordul părților poate fi anulată atunci când consimțământul angajatului este viciat prin violență morală. Tribunalul Galați a decis recent că presiunile și amenințările exercitate asupra unei angajate pentru a semna un acord de încetare, în contextul unui incident legat de bunuri neachitate, constituie un viciu de consimțământ. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Jurisprudență utilă

Concedierea pentru absențe nemotivate, menținută în instanță - lecții dintr-o speță cu final neașteptat

O dispută juridică privind o concediere disciplinară a parcurs un traseu sinuos prin instanțele de judecată, culminând cu o decizie a curții de apel ce merită o atenție deosebită. Absența nemotivată a angajatului de la serviciu lovește chiar în „inima” raportului de muncă, iar cazul de față reconfirmă faptul că angajatorii nu sunt lipsiți de pârghii în fața abaterilor disciplinare ale angajaților, inclusiv a absențelor nemotivate.  Citește articolul

ACCES PREMIUM

UPDATE Oficial: Cabinetele medicale vor putea furniza servicii în cadrul persoanelor juridice pentru angajații proprii, nu doar în cadrul instituțiilor publice

O lege apărută marți în Monitorul Oficial vizează completarea ordonanței privind înființarea și organizarea cabinetelor medicale prin includerea unor noi forme de furnizare a serviciilor medicale. Una dintre modificări vizează funcționarea cabinetelor în cadrul persoanelor juridice pentru angajații proprii, în cadrul serviciilor interne de prevenire și protecție, în contextul în care normele actuale prevăd această posibilitate doar pentru instituțiile publice. Citește articolul

ACCES PREMIUM

UPDATE Sporul de doctorat se acordă doar de la data modificării fișei postului, aceasta nefiind obligatorie pentru angajator în orice situație. Decizia ICCJ, în Monitorul Oficial

În contextul unei ordonanțe date în 2023, care impunea o condiție suplimentară pentru acordarea sporului de doctorat în rândul bugetarilor, respectiv modificarea fișelor de post, Înalta Curte s-a pronunțat luna trecută stabilind că angajatorii nu sunt obligați în toate situațiile să modifice fișele de post. Concret, obligația prevăzută de lege există doar în măsura în care specificul muncii permite identificarea unor atribuţii/criterii obiective care să prevadă în ce modalitate este sau poate fi valorificată suplimentar activitatea salariatului ce deţine acest titlu. Indemnizația pentru titlul de doctor se acordă însă numai după modificarea fișelor de post, iar nu și în lipsa acesteia. Decizia Înaltei Curți a fost publicată marți în Monitorul Oficial, iar motivarea acesteia este deosebit de importantă pentru autoritățile și instituțiile unde se acordă acest spor, care vor trebui să justifice acordarea lor în condițiile legale, astfel detaliate prin recenta decizie a Curții. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Reges-Online: Angajatorii sunt în continuare obligați să elibereze adeverințe angajaților, chiar dacă au cont în registru. Amenzile pentru refuz au crescut

Chiar dacă angajații își pot face cont în Reges-Online și își pot descărca singuri extrase individuale ori colective, obligația angajatorilor de a emite la cerere adeverințele de vechime există în continuare. Iar amenzile au crescut substanțial. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Cum influențează jurisprudența aplicarea noțiunilor de delegare, detașare și mobilitate

Jurisprudența națională și europeană oferă un cadru de interpretare esențial pentru aplicarea conceptelor de delegare, mobilitate și detașare, clarificând aspecte practice, subliniind importanța caracterului temporar, a documentării la nivel intern și adăugând criterii (precum legătura suficientă cu statul gazdă pentru detașarea transnațională) care nu sunt întotdeauna explicit detaliate în textul legii. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Raport Inspecția Muncii: Ce arată datele oficiale despre modul în care angajatorii au abordat contractele colective în ultimii ani

Numărul contractelor colective de muncă (CCM) înregistrate la nivel național a crescut considerabil în ultimii ani, în special după modificarea legislației privind dialogul social. Potrivit unui raport publicat recent de Inspecția Muncii, în 2024 au fost înregistrate de peste 17 ori mai multe CCM-uri față de 2022 și cu aproape o treime mai multe decât în 2023. Comparativ cu anul 2019, diferențele sunt semnificative, însă interpretarea evoluției rămâne parțială în lipsa unor informații privind numărul de contracte active în toți anii și gradul de acoperire în rândul salariaților. Totodată, evoluția ține cont și de perioada pandemiei, când efectele unor contracte colective au prelungite prin lege, fiind dificilă negocierea în condițiile impuse, de izolare socială. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Jurisprudență utilă

Reintegrarea de formă nu ține loc de executare a hotărârii judecătorești. Când șeful de la Avizări Rutiere ajunge, la propriu, să tragă clopotele în cimitir

Reintegrarea dispusă de instanță după o concediere nelegală trebuie să fie efectivă, nu formală. Un caz de la Tribunalul Constanța ilustrează situația unui șef de serviciu din cadrul Avizărilor Rutiere care, după anularea concedierii, a fost "reintegrat" într-un alt serviciu, apoi delegat la cimitir, unde i s-au atribuit sarcini de igienizare, transport de tomberoane și tras clopotele. Instanța a stabilit că reintegrarea presupune identitate de post, inclusiv loc de muncă și atribuții, obligând angajatorul public să reînființeze postul desființat și să respecte hotărârea judecătorească inițială. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Opinie Perioada de probă - între testare necesară și precaritate mascată. Ce spune legiuitorul european și ce (ar trebui să) facem în România?

Perioada de probă, un concept arhicunoscut pe piața muncii, menit, teoretic, să ofere atât angajatorului, cât și noului angajat, răgazul necesar pentru a evalua dacă „potrivirea” mult-trâmbițată la interviu se confirmă și în realitatea de zi cu zi a postului. O perioadă de „tatonare”, de acomodare, dar, să fim realiști, și o perioadă marcată de o precaritate intrinsecă a relației de muncă și tocmai această vulnerabilitate a salariatului aflat „în probă” intră sub lupa directivelor europene, care, deși recunosc utilitatea acestui mecanism, trag un semnal de alarmă important: integrarea pe piața muncii nu trebuie să însemne o prelungire a nesiguranței. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Jurisprudență utilă

Concediere pentru necorespundere profesională bazată pe studii? Fără o evaluare reală și o reorganizare efectivă, măsura este nelegală, spun judecătorii

O situație de concediere pentru necorespundere profesională, mai exact, cazul particular în care „necorespunderea” este fundamentată, în viziunea angajatorului, pe lipsa unor studii de specialitate pe care salariatul nu le deținea, oricum, nici la momentul angajării, scoate în evidență o serie de aspecte de care atât angajatorii, cât și lucrătorii, trebuie să țină cont în cazul acestor concedieri. Citește articolul