ACCES GRATUIT

Economia subterană a României și-a reluat creșterea în 2022: a ajuns la 29% din PIB. Comparații cu alte state UE

Ajută la identificarea și evaluarea riscurilor economice și de reglementare, cum ar fi concurența neloială din partea firmelor care nu respectă regulile sau instabilitatea economică.

Economia subterană a României s-a situat în ultimele două decenii între 25% și 35% din PIB, cea mai importantă sursă care o alimentează fiind munca ”la negru”. Dacă după criza economică din 2008-2009, ponderea economiei informale în PIB a scăzut constant, aceasta a crescut semnificativ în ultimii trei ani, în contextul izbucnirii pandemiei și a războiului din Ucraina, potrivit unei analize realizate la nivel european. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Finanțare: Costurile firmelor care vor listarea la bursă, acoperite parțial cu bani de la stat

Listarea la bursă implică o serie de noi riscuri și cerințe de control intern. Acest departament ar monitoriza oportunitatea și conformitatea procesului de listare pentru a asigura o bună gestionare a riscurilor companiei.

Societățile care vor să se listeze la bursă vor putea cere acoperirea parțială a costurilor aferente printr-o schemă de ajutor de minimis oficializată luni de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE). De principiu, ajutorul va putea ajunge, în anumite condiții, până la 200.000 de euro per întreprindere. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Studiu: Companiile se așteaptă la creșterea numărului de insolvențe și de litigii legate de siguranța datelor personale și de protecția consumatorilor

Articolul identifică principalele tipuri de riscuri de procese (litigii) la care sunt expuse companiile (insolvențe, securitate cibernetică, litigii fiscale) și strategiile de gestionare a acestora, esențiale pentru evaluarea și controlul riscurilor.

Siguranța datelor cu caracter personal și protecția consumatorilor sunt domeniile de reglementare care prezintă cel mai mare potențial de creștere a activității de litigii în următorii trei ani, susțin 64%, respectiv 59% dintre companiile românești participante la studiul Deloitte Legal „New Roads to Dispute Resolution”, realizat cu sprijinul publicației internaționale de business Euromoney la nivel global, inclusiv în România. În ambele cazuri, procentele sunt mult mai ridicate decât cele înregistrate la nivel global, respectiv 48% și 40%. Citește articolul

ACCES GRATUIT

Criptomonede 2023: Cele 12 detalii fiscale importante cu privire la câștigurile obținute din tranzacții cu monede virtuale

Acest departament este interesat să înțeleagă riscurile financiare și de conformitate asociate cu investițiile în criptomonede, inclusiv riscurile de sancțiuni pentru nedeclararea veniturilor și necesitatea unei bune înțelegeri a investițiilor.

Lumea monedelor virtuale -- a criptomonedelor, cum generic sunt denumite, pentru că sunt create pe tehnologia blockchain, prin criptare -- este una complexă. În România, s-a tot scris despre tratamentul fiscal al veniturilor obținute din astfel de tranzacții și a fost sumarizat foarte recent și de către Autoritatea Națională de Administrare Fiscală (ANAF) în unul dintre ghidurile puse la dispoziția contribuabililor - broșura privind tratamentul fiscal al veniturilor realizate de persoanele fizice din transferul de monedă virtuală. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Reminder Veniturile neimpozabile ale salariaților, aferente lunii ianuarie, trebuie reflectate în declarația 112 până cel târziu în 27 februarie

Contribuie la identificarea și gestionarea riscurilor asociate cu nerespectarea noilor cerințe de raportare fiscală și la stabilirea controalelor interne adecvate pentru acuratețea datelor.

Până pe 27 februarie, când are termen declarația fiscală 112 pentru veniturile aferente lunii ianuarie 2023, angajatorii trebuie să se asigure că raportează în cuprinsul acesteia (noua formă, recent oficializată) și veniturile neimpozabile. Obligația a fost stabilită, de principiu, încă de anul trecut, cu aplicare însă din 2023, iar raportarea a fost deja extinsă prin chiar noua formă a D112 și se referă acum inclusiv la sumele pentru telemuncă, la contravaloarea hranei acordate de către angajator în locul tichetelor de masă, precum și la contravaloarea abonamentelor sportive (acestea din urmă se vor reflecta, însă, abia de luna viitoare în declarații). Citește articolul

ACCES PREMIUM

Interviu Deciziile provizorii de impunere: De ce sunt utile firmelor verificate de ANAF și în ce situații se pot cere

Contribuie la identificarea și reducerea riscurilor financiare care pot apărea în urma unor verificări fiscale și ajută la stabilirea unor proceduri interne clare pentru gestionarea acestora.

Deciziile provizorii de impunere pot fi emise, la cererea unui contribuabil, în timpul derulării inspecției fiscale, regulile emiterii lor fiind actualizate recent de autorități. Deși acest instrument poate fi util pentru o companie verificată de Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), nu mulți știu că se pot folosi de el pentru a reduce sumele ce trebuie plătite suplimentar statului. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Comunicarea regulamentului intern și dovada îndeplinirii acestei obligații. Cum procedăm în fiecare situație

Evaluează riscurile ca angajatorul să nu respecte obligațiile legale privind regulamentul intern, inclusiv riscul de litigii sau amenzi, și ajută la implementarea măsurilor pentru a se asigura că documentul este corect gestionat și aplicat.

Simpla precizare că în unitate există un regulament intern și că acesta li se aplică angajaților nu este suficient. Formalitățile privind regulamentul intern încep cu întocmirea lui și merg până la situația fiecărei angajări în parte, când în prima zi de lucru, fiecărui nou angajat trebuie să i se prezinte regulamentul intern. Același formalități impuse la întocmire trebuie reluate și în cazul fiecărei completări ce se face în textul regulamentului. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Cine poate face parte din comisia de disciplină la o cercetare disciplinară?

Supraveghează ca procesele interne, cum ar fi cele disciplinare, să funcționeze corect și să respecte regulile, pentru a preveni riscurile operaționale și reputaționale pentru companie.

Codul muncii îi oferă angajatorului mai multe modalități prin care să-și organizeze activitatea de resurse umane și de salarizare, iar în cazul particular al cercetărilor disciplinare, pentru care ar trebui să existe „așternute” regulile dinainte, la nivel intern, are mai multe variante prin care poate să realizeze cercetarea. De cele mai multe ori, probabil, responsabilitatea revine unei comisii de disciplină în care intră salariați proprii, iar aici angajatorul are libertatea de a alege. O alegere proastă a celor care să facă parte din comisie vine cu riscul invalidării cercetării, la urmă. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Reducerea unilaterală a valorii bonurilor de masă de către angajator - se (mai) poate face?

Ajută la identificarea riscurilor legate de modul în care sunt acordate tichetele (ex: nerespectarea legii, posibile dispute cu angajații) și la stabilirea unor controale interne eficiente pentru a preveni aceste riscuri.

Condițiile de acordare a tichetelor sunt, conform legii, rezultatul unei negocieri între angajator și angajați, iar în lipsa unui contract colectiv de muncă, ele sunt stabilite prin regulament intern. Plafonul până la care se poate stabili valoarea nominală a tichetelor a tot crescut, dar angajatorii nu sunt obligați să acorde tichete la valoarea maximă. Ca atare, ne putem imagina că un angajator care și-a permis anul trecut să acorde bonuri de masă spre valoarea maximă, anul acesta n-ar mai putea să o facă. Departe de a renunța complet la acordarea lor, acesta reduce însă puțin din valoarea nominală acordată. În contextul în care s-a tot vorbit de transparență în privința beneficiilor extrasalariale, putem considera că angajatorii nu mai au acum aceeași libertate de a ajusta valoarea tichetelor (în jos)? Citește articolul

ACCES GRATUIT

Cum vor primi pensionarii, începând din martie, CASS-ul plătit în 2022 pentru pensiile mai mari de 4.000 de lei

Modificările legislative și deciziile Curții Constituționale pot genera riscuri (ex: reputaționale sau de conformitate) dacă nu sunt înțelese și comunicate corect, iar acest departament se asigură că organizația este la curent și acționează conform.

De luna viitoare, pensionarii cu pensii de peste 4.000 de lei vor primi înapoi banii reținuți în 2022 din veniturile lor pentru contribuția la sănătate (CASS), după cum s-a stabilit acum câteva zile, prin ordonanță. Banii vor fi restituiți din oficiu, în tranșe lunare, odată cu pensiile. Citește articolul