ACCES PREMIUM

Realități de pe piața muncii

Utilizarea discreționară a planurilor de îmbunătățire a performanței. Ce se întâmplă după evaluare?

Acest departament se ocupă direct de evaluarea angajaților, de stabilirea obiectivelor de performanță și de planurile de îmbunătățire a performanței. Este esențial să înțeleagă cum să aplice corect aceste procese pentru a gestiona eficient oamenii, a preveni nemulțumirile și a asigura un mediu de lucru echitabil.

Planul de îmbunătățire a performanței, acest instrument de ultim resort pe care companiile îl folosesc cu angajații, poate ajunge destul de ușor în zona de abuz dacă angajatorul nu respectă prevederile legale. Deși nu sunt tratate în mod expres și nu sunt amintite undeva în Codul muncii sub această denumire sau vreuna echivalentă, evaluările profesionale și concedierea pentru necorespundere profesională sunt tratate de cod și există, de asemenea, jurisprudență suficientă în această zonă ca să ne facem o idee despre limitele unor atare planuri. Un aspect important însă e acela al transparenței și informării prealabile - angajatul nu ar trebui pur și simplu pus în fața unui atare plan dacă el nu e amintit nicăieri și cu atât mai puțin nu poate fi folosit discreționar. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Week of skills Microcertificările ajută lucrătorii să fie mai pregătiți pentru provocările actuale și viitoare ale pieței muncii, dar ne trebuie o reglementare înainte de toate

Acest departament este direct responsabil cu planificarea, organizarea și implementarea programelor de pregătire profesională pentru angajați, asigurându-se că aceștia își dezvoltă abilitățile necesare și că se respectă drepturile lor.

Piața muncii se schimbă rapid, în special din cauza tranziției digitale și ecologice. Noile tehnologii și cerințele de competențe apar în ritm accelerat, iar microcertificările permit lucrătorilor să dobândească rapid cunoștințe și abilități specifice, necesare pentru a se adapta la noile realități, ca să nu mai spunem că ele oferă o șansă vitală la formare sau reconversie profesională categoriilor vulnerabile din piața muncii. Pentru angajator, microcertificările cresc flexibilitatea și adaptabilitatea echipei în fața schimbărilor rapide din industrie. Deși, practic, angajatorul nu e împiedicat în niciun fel să-și formeze angajații prin tot felul de cursuri online, oferite atât de furnizori de educație premium, cât și de mari companii tech, certificările obținute de lucrători ar trebui să poată beneficia de o recunoaștere în sistemele de formare profesională din țară și să poată fi valorificate pe piața muncii, iar nu doar la nivelul „bucătăriei interne” a companiei. La nivel european s-au făcut deja propuneri în vederea reglementării unitare a microcertificărilor, iar strategia de formare profesională adoptată de Guvern pentru următorii ani arată interesul reglementării acestora. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Week of skills Cum se face acum recunoașterea certificatelor de formare profesională obținute în străinătate și ce documente pot fi recunoscute

Acest departament este direct impactat de procesul de recrutare și validare a competențelor angajaților. Informațiile despre cum pot fi recunoscute certificatele de formare profesională obținute în străinătate sunt esențiale pentru a înțelege calificările candidaților și pentru a respecta cerințele legale în procesul de angajare.

O nouă metodologie pentru recunoașterea certificatelor de formare profesională obținute în afara granițelor a apărut în vară, ea aplicându-se în cazul documentelor emise în state membre ale Uniunii Europene (UE), ale Spațiului Economic European (SEE), în Confederația Elvețiană, Republica Moldova, dar și unora dintre cele emise în Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord. Recunoașterea certificatelor de formare profesională obținute în străinătate o face Autoritatea Națională pentru Calificări (ANC), în baza unei liste de acte, ce pot fi transmise autorității atât în format fizic, cât și în format digital. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Amnistia fiscală: De ce e foarte important pentru persoanele fizice să depună o notificare privind intenţia de a beneficia de anularea unor obligații bugetare

Departamentul de resurse umane are grijă de bunăstarea angajaților. Articolul prezintă o oportunitate pentru angajați de a rezolva probleme legate de datoriile fiscale personale, cum ar fi cele din chirii sau PFA-uri, prin anularea unor penalități. Informațiile pot fi utile pentru a-i sprijini pe angajați în gestionarea finanțelor personale, reducând astfel potențialul stres financiar.

Persoanele fizice (altele decât cele care obțin doar venituri salariale, din pensii sau doar venituri impozitate la sursă, fără a avea obligația de a depune declarația unică nici măcar pentru a declara eventuale contribuții sociale datorate) ar trebui să depună o notificare privind intenția de a beneficia de anularea unor obligații bugetare. Citește articolul

ACCES PREMIUM

În 2025 ne putem aștepta la majorarea TVA-ului și a impozitului pe venit, spun specialiștii

Schimbările la impozitul pe venitul persoanelor fizice, mai ales trecerea la impozitarea progresivă, pot afecta direct salariile nete ale angajaților și modul de calcul al acestora, informații esențiale pentru gestionarea resurselor umane.

Cota generală a TVA-ului și impozitul pe veniturile persoanelor fizice se pot majora în cursul anului 2025, sunt de părere specialiștii de la EY România. Cu toate că autoritățile se feresc să vorbească acum despre majorări de taxe și impozite, asemenea măsuri pot deveni inevitabile anul viitor, după ce vor fi trecut toate alegerile din acest an. Citește articolul

ACCES GRATUIT

Proiect: Nedeclararea veniturilor la stabilirea pensiei de întreținere să fie considerată abandon de familie, care poate fi pedepsit cu închisoarea

Acest departament este interesat de legile care pot afecta viața personală a angajaților, cum ar fi obligațiile financiare sau situațiile familiale, pentru a înțelege mai bine contextul în care își desfășoară activitatea angajații.

În cazul stabilirii sau actualizării pensiei de întreținere, părinții care nu-și declară veniturile reale vor risca inclusiv pedepse cu închisoare, deoarece vor putea fi acuzați de părăsirea familiei, după cum este prevăzut într-un proiect legislativ înregistrat la Senat. În urmă cu doar un an, un proiect care conținea măsuri similare a fost retras de inițiatori la puțină vreme de la punerea lui în dezbaterea Parlamentului. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Week of skills Cine pierde în urma automatizării? Românii nu au nici competențe digitale de bază

Articolul discută impactul inteligenței artificiale asupra locurilor de muncă, cum unele joburi ar putea dispărea sau se vor schimba, necesitatea de a pregăti angajații pentru aceste schimbări (training) și cum să gestioneze frica oamenilor de a fi înlocuiți. De asemenea, abordează rolul sindicatelor în negocierea condițiilor de muncă legate de AI.

Doar 28% dintre români au cunoștințe digitale de bază și mai puțin de 10% dintre companii folosesc inteligența artificială (AI). Riscurile automatizării afectează diferit diversele meserii, profesii și locuri de muncă, dar e destul de clar că anumite locuri de muncă vor continua să existe, fără a suferi modificări semnificative în următorii zece ani. Există o frică generalizată în rândul populației privind înlocuirea locurilor de muncă de către inteligența artificială, iar companiile mari din acest domeniu profită tocmai de pe urma acestei anxietăți. În România, adoptarea AI-ului este în continuare limitată, cu doar 1,5% dintre angajatori utilizând această tehnologie, în contrast cu media europeană. Citește articolul

ACCES GRATUIT

UPDATE Profesorii care cumulează contracte în regim de plata cu ora la aceeași unitate de învățământ nu pot beneficia de concediu și pentru timpul astfel lucrat. Decizia ICCJ, publicată

Acest departament se ocupă direct de angajați, de contractele lor și de drepturile și beneficiile pe care le primesc. Decizia ajută la înțelegerea modului în care trebuie acordat concediul și salariul pentru angajații plătiți cu ora, fiind crucială pentru gestionarea corectă a personalului.

Înalta Curte a stabilit că un cadru didactic a cărui activitate se desfășoară în regim de plată cu ora, prin cumul de contracte individuale la aceeași unitate de învățământ preuniversitar, nu beneficiază de concediu de odihnă plătit pentru timpul lucrat în acest regim, conform prevederilor legale relevante. Decizia, publicată recent în Monitorul Oficial, a fost luată în urma unei acțiuni formulate de un sindicat care a contestat calculul drepturilor salariale și compensațiile pentru concediul de odihnă neefectuat pentru perioada 2018-2021, susținând că drepturile nu au fost corect acordate. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Date pe înțelesul tuturor

Week of skills Job-uri verzi (și cai verzi pe pereți) în viitorul României

Articolul discută despre scăderea locurilor de muncă verzi, nevoia de noi angajări și importanța calificării și a programelor de formare profesională.

Tranziția verde în România se confruntă cu provocări semnificative, însă azi ne vom opri asupra ocupațiilor care au legătură cu mediul, asupra competențelor verzi și unui plan măreț care pare irealizabil. Deși România produce 35,2% din energia sa din surse regenerabile și emite doar 0,19% din totalul emisiilor de CO2 la nivel global, numărul locurilor de muncă în domeniile ce au legătură cu mediul a scăzut drastic, de la 217.000 în 2013 la 137.000 în prezent. În contrast, alte țări europene, cum ar fi Bulgaria, au văzut o creștere a locurilor de muncă legate de mediu. Deși România are un plan ambițios pentru crearea a 100.000 de locuri de muncă verzi, problemele administrative și financiare, inclusiv pierderi de fonduri și achiziții publice ineficiente, pun în pericol implementarea acestuia. În plus, statul trebuie să îmbunătățească colectarea impozitelor și să colaboreze cu asociațiile pentru a pregăti forța de muncă pentru viitor, astfel încât să evite repetarea greșelilor din trecut. Citește articolul

ACCES GRATUIT

Speranța de viață și speranța de viață sănătoasă: cât au recuperat statele față de perioada pre-pandemie. Cum stă România și cât costă recuperarea unui an de sănătate

Acest departament este esențial pentru a înțelege impactul speranței de viață sănătoase asupra forței de muncă, a vârstei de pensionare și a strategiilor de menținere a angajaților sănătoși și productivi. De asemenea, datele privind fertilitatea și îmbătrânirea populației sunt cruciale pentru planificarea resurselor umane pe termen lung și pentru gestionarea beneficiilor angajaților precum pensiile și asigurările de sănătate.

Speranța medie de viață sănătoasă la 65 de ani s-a redus în România, de la recordul de 6,6 ani atins în anul prepandemic 2019, la numai 3,9 ani în 2022, conform datelor Eurostat. Cea mai mare scădere din UE s-a înregistrat însă în Germania, unde anii pe care o persoană de 65 de ani îi poate aștepta să-i mai trăiască fără probleme de sănătate grave sau moderate, ca medie pentru ambele sexe, a coborât de la 12,2 ani, la 8,4 ani, în același interval. Aceasta arată că ambele state au pierdut mai mult decât întregul avans înregistrat din 2015 la acest important indicator. Citește articolul