Acest departament este direct responsabil cu asigurarea siguranței și sănătății angajaților la locul de muncă și trebuie să înțeleagă riscurile, obligațiile legale și consecințele grave, inclusiv de natură penală, ale nerespectării normelor de siguranță.
Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a pronunțat joi o hotărâre importantă într-o cauză ce implică România, decizia fiind luată în urma întrebărilor adresate CJUE de Curtea de Apel Brașov, în cadrul unei proceduri penale ce vizează responsabilitatea unui angajat în urma unui incident tragic petrecut la locul de muncă. Mai exact, CJUE a stabilit că dreptul UE se opune legii unui stat membru în temeiul căreia, potrivit curții sale constituționale, hotărârea judecătorească definitivă a unei instanțe de contencios administrativ privind un „accident de muncă” are autoritate de lucru judecat în fața instanței penale, dacă această lege împiedică rudele victimei să fie ascultate. Citește articolul
Articolul prezintă surse de finanțare europeană pentru proiecte care ajută la îmbunătățirea sănătății și siguranței angajaților la locul de muncă, inclusiv pentru prevenirea riscurilor și digitalizarea proceselor. Este direct relevant.
Promovarea unui mediu de lucru sigur și sănătos nu este doar o obligație legală, ci și o oportunitate strategică pentru companii de a îmbunătăți productivitatea și a reduce costurile legate de accidentele de muncă și bolile profesionale. În contextul european, există o serie de programe de finanțare care susțin inițiativele legate de sănătate și securitate în muncă (SSM), oferind companiilor, instituțiilor și altor entități acces la resurse financiare considerabile. Citește articolul
Acest departament se ocupă de sănătatea și bunăstarea angajaților. Lipsa dreptului la deconectare poate duce la stres, epuizare (burnout) și probleme de sănătate mentală, iar respectarea acestui drept contribuie la un mediu de lucru sănătos.
Parlamentul European a propus, acum mai bine de trei ani, o directivă privind dreptul la deconectare, care ar permite angajaților să fie inaccesibili în afara orelor de lucru fără a fi penalizați, un drept recunoscut în prezent doar de câteva state membre ale Uniunii Europene (UE), precum Franța și Belgia. Această reglementare vizează asigurarea unui echilibru între viața profesională și cea personală, echilibru care e reflectat însă demult de norme internaționale, europene și naționale, dar care este adesea ignorată de angajatori, ceea ce conduce la abuzuri și la sancționarea angajaților când nu e cazul. Deși legislația existentă limitează timpul de muncă și garantează concediile, constrângerile impuse de unele firme sau instituții/autorități complică respectarea unui principiu fundamental. Citește articolul
Articolul se concentrează pe măsurile de siguranță la locul de muncă pentru zilieri, instruirea lor și ce trebuie făcut în caz de accidente, fiind vital pentru acest departament.
Activitățile zilierilor sunt reglementate prin lege și implică responsabilități semnificative inclusiv în domeniul securității și sănătății în muncă (SSM), în primul rând pentru beneficiari, dar și pentru lucrători. Beneficiarii au obligația de a instrui zilierii înainte de începerea activității, de a le furniza echipamente de muncă adecvate și de a raporta eventualele accidente la Inspecția Muncii, în timp ce zilierii trebuie să respecte măsurile de protecție stabilite. Citește articolul
Este relevant pentru evaluarea stării de sănătate a angajaților și a capacității lor de a desfășura anumite activități, având impact asupra siguranței și sănătății la locul de muncă.
Avocatnet.ro vă prezintă, în sinteză, cele mai importante noutăți legislative publicate în Monitorul Oficial în perioada 16 - 22 septembrie 2024. Ele aduc noutăți care vizează atât mediul de afaceri sau activitatea profesională, cât și viața personală. Pentru fiecare punctăm pe scurt principalele prevederi și data de la care se aplică, iar explicații detaliate găsiți accesând link-urile disponibile, care vă trimit la articolele scrise de redacția noastră despre respectivele acte normative. Citește articolul
Acest departament are nevoie să știe exact cine este responsabil de siguranța angajaților la locul de muncă și cine trebuie să-i instruiască, iar asta este clarificat de structura internă.
Atunci când nu avem reguli precise într-un act normativ, concluzia poate fi că se poate orice, însă nu și atunci când dispozițiile legale sunt interpretate ținând cont de întreg ansamblul normativ care reglementează relațiile de muncă. Un astfel de exemplu îl avem în cazul structurii interne a angajatorilor din sectorul privat, Codul muncii făcând referire, generic, la dreptul angajatorului de a stabili organizarea și funcționarea unității, deci inclusiv la stabilirea structurii interne. Cu alte cuvinte, nu regăsim expres referirea la „organigramă”, dar implicit legislația se referă la ea. Citește articolul
Acest departament este responsabil pentru siguranța și sănătatea angajaților la locul de muncă. Articolul avertizează asupra riscurilor SSM și a consecințelor în caz de accident de muncă atunci când un angajat prestează servicii pentru o altă entitate din grup fără un cadru legal clar.
Libertatea economică este un drept fundamental, iar acesta este recunoscut atât de Constituție, cât și de legislația europeană și internațională, însă relațiile de muncă au reguli clare și peste care nu se poate trece chiar dacă ne aflăm într-o structură complexă de business, în care mai multe persoane juridice au același asociat, acționar sau administrator și între entitățile din grupul de firme se desfășoară anumite activități comune sau strâns legate între ele. Ideea de a „împrumuta” un angajat de la o firmă din grup la alta nu poate să existe făcând abstracție de legislația muncii, nici chiar dacă angajatul n-ar avea o problemă cu asta. Deși detașarea e soluția evidentă, ea nu este adoptată pentru că cele două sau mai multe companii care folosesc munca aceluiași angajat au nevoie, de fapt, fiecare de câte un angajat propriu - dar e mai simplu și mai ieftin să-l utilizeze pe același. Citește articolul
Acesta este departamentul principal responsabil pentru asigurarea unui mediu de lucru sigur. Articolul oferă informații direct aplicabile despre cum să evalueze și să prevină riscurile legate de sănătatea mentală și fizică la locul de muncă.
În contextul unor proxime discuții la nivelul Agenției Europene de Sănătate și Securitate în Muncă (AESSM) legate de implementarea directivelor europene în materie de SSM, merită să avem o discuție despre cum (nu) a implementat Inspecția Muncii un ghid publicat chiar pe site-ul său în urmă cu șase ani și despre cum România doar bifează aspectele îndeverate la nivel european, dar nu le ia în seamă foarte serios. Citește articolul
Acest departament are nevoie să știe despre capacitatea de muncă a angajaților și despre cum pot fi adaptate locurile de muncă pentru persoanele cu anumite probleme de sănătate, pentru a asigura siguranța și bunăstarea tuturor.
Printr-un ordin recent publicat al Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP) au fost stabilite, în contextul noii legi a pensiilor, modelele formularelor ce vor fi utilizate în activitatea de expertiză medicală a capacității de muncă. Citește articolul
Se ocupă de prevenirea riscurilor pentru sănătatea angajaților, cum ar fi stresul, oboseala sau epuizarea, care pot apărea din cauza orelor de muncă prelungite și neprevăzute.
Munca suplimentară e tratată la nivel legislativ ca o excepție, legea limitând durata normală de muncă la opt ore pe zi și 40 de ore pe săptămână. Această reglementare protejează sănătatea și bunăstarea lucrătorilor, prevenind riscurile asociate cu stresul și epuizarea. Compensarea orelor suplimentare se face prin acordarea de timp liber plătit, iar plata unui spor este o măsură excepțională. Dacă orele peste program se tot adună în ideea rotunjirii unor venituri, se adună și în detrimentul sănătății. Citește articolul