Departament: Sănătate și Securitate în Muncă (SSM)
ACCES GRATUIT
Ajută la înțelegerea riscurilor și responsabilităților legate de conducerea vehiculelor de către angajați, mai ales în contextul testării pentru alcool și droguri, contribuind la siguranța generală la locul de muncă.
Măsurile stabilite în această săptămână în legătură cu circulația rutieră, respectiv restituirea mai rapidă a permiselor de conducere suspendate pentru refuzul testării rapide pentru alcool sau droguri ori pentru apariția unui rezultat fals pozitiv, se aplică situațiilor apărute începând cu 29 iunie. Termenul-limită de 72 de ore pentru restituirea permiselor în cazul unor analize de sânge curate sau atunci când analizele nu apar în acest interval se împlinește chiar astăzi.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Realități de pe piața muncii
Deși nu este subiectul principal, departamentul SSM este preocupat de sănătatea și bunăstarea angajaților, iar hărțuirea morală sau stresul excesiv menționate în articol pot afecta direct aceste aspecte.
Pornim de la certitudinea, precizată explicit de Codul muncii, că angajatorul dispune de prerogativa disciplinară și poate aplica sancțiuni disciplinare salariaților săi ori de câte ori constată că aceștia au săvârșit o abatere disciplinară, însă, potrivit legii, asta înseamnă atât identificarea elementelor constitutive ale abaterii disciplinare, cât și respectarea procedurii, aici fiind și asigurarea dreptului salariaților la apărare. Nu toți angajatorii înțeleg acest din urmă aspect. Citește articolul
ACCES GRATUIT
Se asigură că angajații care conduc (în special șoferii profesioniști) sunt în stare corespunzătoare pentru a-și desfășura activitatea în siguranță și că se previn accidentele de muncă cauzate de consumul de alcool sau droguri, aspecte direct influențate de noile reglementări privind testarea.
Șoferii care refuză testarea rapidă pentru verificarea consumului de alcool sau droguri sau care ies pozitivi la acest test trebuie să meargă la recoltare de probe, dar, până la apariția rezultatelor analizelor ori, după cum s-a stabilit recent, timp de 72 de ore de la recoltarea probelor, dacă rezultatele nu apar în acest termen, șoferii nu mai au dreptul de a mai conduce. Cu toate că termenul maxim în care șoferii pot rămâne, pe nedrept, pietoni este unul mic acum, de doar 72 de ore, există totuși situații în care planurile acestora, inclusiv cele de vacanță, pot fi date peste cap de o astfel de testare.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Realități de pe piața muncii
Pentru a analiza riscurile legate de oboseală și deplasări lungi după ture de muncă prelungite, asigurându-se că sănătatea și siguranța angajaților nu sunt puse în pericol de cerințele de formare.
Formarea profesională la inițiativa angajatorului nu poate fi impusă angajatului, cu atât mai puțin atunci când acestuia i se pretinde să se formeze în timpul liber și când acesta lucrează în schimburi. În practică, poveștile privind formarea profesională plasează experiențele angajaților la extreme: fie angajatorii nu asigură formare, deși ar trebui, fie îi forțează pe angajați să urmeze cursuri de care aceștia nu sunt interesați.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Articolul face referire la legislația SSM și la situațiile în care deplasările pot fi considerate accidente de muncă, aspecte esențiale pentru siguranța angajaților și pentru gestionarea riscurilor la locul de muncă legate de deplasări.
Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) va trebui să răspundă la două întrebări trimise de o instanță română într-un litigiu ce vizează deplasările realizate de angajați și considerarea lor ca timp de muncă. Mai exact, în ce măsură constituie timp de lucru, în accepțiunea directivei europene pe acest subiect, perioadele când un angajat se deplasează (plus returul), în afara orelor normale de lucru,
la un alt loc, diferit de locul său fix sau obişnuit de muncă, pentru a-şi desfăşura activitatea sau îndatoririle în acel loc, conform dispoziţiei angajatorului său.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Acest departament este direct responsabil pentru siguranța și sănătatea angajaților la locul de muncă. Articolul explică importanța prevenirii accidentelor, investigarea corectă a acestora și respectarea legilor privind securitatea muncii.
Necunoașterea sau neaplicarea corespunzătoare a dispozițiilor legale conduce deseori la situații care afectează atât salariații, cât și angajatorii de bună credință și, în general, pe toți cei care contribuie lunar la bugetul asigurărilor sociale de sănătate. Asigurarea pentru accidentele de muncă e în strânsă legătură cu obligațiile angajatorului, ceea ce înseamnă că medicalul pentru accidentele de muncă sau alte boli profesionale se acordă fără a cere stagii de cotizare și fără să intereseze pe cineva cât și de când cotizează angajatul cu CASS (contribuție la sănătate). Încadrarea greșită, ca urmare a superficialității celor responsabili, schimbă inclusiv regimul fiscal al indemnizației aferente acelui medical. Citește articolul
ACCES PREMIUM
Dacă lucrătorii de pe platforme devin angajați, compania are responsabilități clare privind siguranța și sănătatea lor la locul de muncă, inclusiv asigurarea echipamentelor de protecție necesare.
În UE, se estimează că peste 500 de platforme digitale de muncă au fost active din 2022 încoace, cu peste 28 de milioane de persoane lucrând prin intermediul lor. Munca pe aceste platforme aduce riscuri și provocări de sănătate și securitate în muncă (SSM), întrucât vorbim de muncă intensivă, de izolare, insecuritatea locului de muncă, de statutul neclar al lucrătorului și de probleme legate de gestionarea sarcinilor și a programelor de lucru prin algoritmii utilizați. În așteptarea directivei privind drepturile lucrătorilor de pe platformele digitale, unele state membre UE s-au inspirat pentru a reglementa prezumții de angajare, dar s-au lovit de dificultăți de formulare care să țină pasul cu schimbările de business făcute de platforme în încercarea de a se sustrage de la răspunderea pentru angajați. Agenția Europeană de SSM (AESSM) a sintetizat recent modul în care SSM-ul se conturează pe platforme, în lumina recentelor evoluții în materie de reglementare și politici, cum ar fi directiva UE din 2024 pentru îmbunătățirea condițiilor de muncă pentru lucrătorii de pe astfel de platforme.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Departamentul SSM este direct preocupat de siguranța angajaților la locul de muncă, inclusiv riscurile cauzate de medicamente care pot afecta atenția, viteza de reacție sau coordonarea, crescând pericolul de accidente, atât la volan, cât și în timpul operării de echipamente sau la înălțime.
Anumite medicamente pot avea și efecte secundare negative, respectiv pot conține, de pildă, substanțe cu efect psihoactiv, ce pot reduce capacitatea de a conduce un vehicul. Astfel, chiar dacă există motive întemeiate pentru administrarea unui astfel de medicament și se respectă toate procedurile legale pentru obținerea lui, și anume este prescris de un medic, ce emite o rețetă în acest sens, riscurile asociate consumului unor astfel de substanțe, mai exact, apariția unor efecte negative asupra capacității de a conduce un vehicul sau posibilitatea de a rămâne fără permisul de conducere în cazul în care șoferii sunt controlați de polițiști, nu se elimină.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Departamentul de Sănătate și Securitate în Muncă se ocupă de siguranța angajaților. Chiar dacă este vorba de transport public, dacă angajații călătoresc cu trenul în interes de serviciu, este important ca ei să fie conștienți de pericolele și regulile de siguranță pentru a preveni accidentele. Articolul subliniază pericolele deschiderii ușilor în timpul mersului și riscul de evenimente tragice.
Pentru că traversăm o perioadă cu temperaturi mari, iar în cazul unor trenuri fie nu funcționează sistemele de aer condiționat, fie acestea nu fac față căldurii, pasagerii sunt tentați să deschidă ușile trenului pentru a se răcori, dar CFR Călători atrage atenția acestora că riscă amenzi de până la 400 de lei dacă fac asta.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Ziua Inspecției Muncii
Articolul subliniază problemele legate de condițiile de muncă, declararea accidentelor de muncă și respectarea cerințelor SSM, aspecte direct în responsabilitatea acestui departament. Este important să știe ce verifică inspectorii și ce plângeri au angajații.
Inspecția Muncii funcționează de 25 de ani în România, pe 11 iulie în fiecare an fiind marcată la nivel legislativ Ziua Inspecției Muncii, singura zi din an când, teoretic, inspectorii nu fac controale la angajatori. Rolul său, în linii mari, e asigurarea exercitarea controlului în domeniile relaţiilor de muncă, securităţii şi sănătăţii în muncă (SSM). Inspectorii de muncă sunt cei care ar trebui să sancționeze dezechilibrele din cadrul raporturilor de muncă și să observe dinamica acestor raporturi pentru a propune, mai departe, adaptarea reglementărilor la noile realități ale muncii. Gradul de încredere al angajaților în Inspecția Muncii și inspectoratele teritoriale e unul, adesea, destul de scăzut. Angajații se plâng că nu văd rostul sesizării inspectoratelor pentru că acestea, în cel mai bun caz, nu răspund (în cel mai rău, vorbim de alte repercusiuni). O posibilă cauză a lipsei de răspuns ar putea sta chiar în numărul extrem de scăzut de inspectori de muncă - datele oficiale ne arată că în ultimii zece ani, cel puțin, numărul inspectorilor la nivel național e într-o continuă scădere.
Citește articolul
avocatnet.ro explicăm legislația
Dragoș Niculescu 
Dan Năstase 
avocatnet.ro 
Simona Voiculescu 
