Firmele care folosesc lucrători la negru riscă amenzi de câte 20.000 de lei per lucrător, dar nu mai mult de 200.000 de lei, indiferent că sunt 10 sau 800 de contracte lipsă. În schimb, persoanele care lucrează fără forme legale nu beneficiază de protecţie socială, nu pot avea acces la credite pentru că nu au un venit salarial dovedibil în acte, nu-şi vor putea ocroti, în instanţă, drepturile interente relaţiilor de muncă, iar pensiile de care vor beneficia vor fi mult mai mici. Citește articolul
Cea mai mare parte a activităților remunerate se desfășoară în cadrul relațiilor de muncă aflate sub incidența Codului muncii. Deși se află într-o permanentă modificare, completare și actualizare, relațiile de muncă se bazează în continuare pe principiul bunei credințe. Adesea, angajații reclamă faptul că nu-și cunosc suficient de bine drepturile sau deloc, cu toate că nu ne putem prevala de propria necunoaștere a legii atunci când ajungem în fața unui judecător. Totodată, trebuie să reamintim faptul că angajatorul nu e dator să-l instruiască pe angajat cu privire la drepturile acestuia din urmă, iar cunoașterea măcar a celor mai importante drepturi ale sale la locul de muncă este și va fi întotdeauna în avantajul salariatului. Citește articolul
Simpla precizare că în unitate există un regulament intern și că acesta li se aplică angajaților nu este suficient. Formalitățile privind regulamentul intern încep cu întocmirea lui și merg până la situația fiecărei angajări în parte, când în prima zi de lucru, fiecărui nou angajat trebuie să i se prezinte regulamentul intern. Același formalități impuse la întocmire trebuie reluate și în cazul fiecărei completări ce se face în textul regulamentului. Citește articolul
În contextul Legii Whistleblower (Legea avertizorilor de integritate), angajatorii, în special, se pot face vinovați de măsuri luate cu titlu de represalii contra angajaților care au făcut raportări privind fapte ce reprezintă încălcări ale legii în mediul profesional. Ca atare, angajatorii care „se răzbună” față de angajații-avertizori vor trebui , dacă măsurile sunt contestate în instanță, să dovedească faptul că măsurile luate, de la caz la caz, nu au legătură cu raportarea și au fost luate în alt context ori s-au bazat pe alte considerente decât raportarea. Citește articolul
În Legea avertizorilor în interes public (Legea Whistleblower) regăsim o obligație de informare, care incumbă însă numai anumitor angajatori. Astfel, de principiu, ea este legată de obligația de a avea un canal intern de raportare. Citește articolul
Concediul anual de odihnă rămâne în continuare o „discuție deschisă”, chiar dacă dispozițiile legale, naționale, europene și internaționale sunt clare în această privință, dar neclaritățile apar, în principal, din lipsa coroborării prevederilor incidente. Discuția de azi pleacă de la o situație semnalată public ce se referă la condiționarea efectuării concediului, salariatul fiind obligat să-și găsească, printre colegi, un înlocuitor cât lipsește. Cu această ocazie reamintim că dreptul la concediu de odihnă anual nu poate forma obiectul vreunei cesiuni, renunțări sau limitări. Citește articolul
Noile reglementări aduc pentru angajatori, de cele mai multe ori, obligații și, odată cu acestea, amenzi pe care le pot „încasa” dacă nu respectă aceste obligații. O scurtă trecere în revistă a celor mai noi sancțiuni stabilite de legiuitor pentru angajatori, în materialul de azi: Citește articolul
Folosirea angajaților temporari în industria servirii a crescut în ultimii ani, cel mai probabil pe fondul unei acute crize a forței de muncă. „Împrumutul” de personal și plimbarea angajaților dintr-o parte în alta, respectiv de la un operator economic la altul sau de la o locație la alta ale aceluiași operator economic sunt destul de comune, dar întrebarea e cât de facilă va fi aplicarea Legii bacșișului, în forma sa actuală, în toate aceste situații în care se pot regăsi angajatorii cu activități tipice barurilor și restaurantelor. Citește articolul
În luna ianuarie, unora dintre angajatori le revin obligații suplimentare, aduse de legi care au intrat în vigoare spre finele anului precedent. Diverse completări în regulamentele interne, negocieri colective și proceduri noi de pus în funcțiune. Iată cele mai importante repere ale începutului de an: Citește articolul
Opțiunea pentru aplicarea impozitului micro sau pentru păstrarea acestuia, de la 1 ianuarie, a presupus în unele cazuri încheierea unui contract de muncă, chiar dacă scopul lui este doar îndeplinirea unei condiții (alții optând pentru mandat). În acest context, societățile au avut de bifat și au de bifat, în continuare, mai multe formalități pentru acel unic angajat. Citește articolul