În cazul în care un lucrător a încheiat mai multe contracte de muncă cu același angajator, perioada minimă de repaus zilnic se aplică contractelor considerate în ansamblul lor, iar nu fiecăruia dintre contracte luate în considerare în mod separat - este concluzia la care a ajuns Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) într-o decizie recentă ce vizează situația unor angajați români. Citește articolul
Clauzele prin care angajatul primește o sumă de bani (bonus de fidelitate/stabilitate) în schimbul asumării faptului că va rămâne în companie o perioadă anume de timp sunt destul de frecvente. Indiferent cum sunt ele denumite în practică, astfel de clauze nu sunt în afara Codului muncii, pentru că nu limitează dreptul de a demisiona și de a lucra în altă parte al salariatului respectiv. E bine de știut însă că sumele pe care le returnează salariații dacă nu-și respectă angajamentul asumat sunt mai mari decât cele care le-au intrat efectiv în buzunar. Iată de ce: Citește articolul
Contractele colective de muncă produc efecte și respectarea lor este obligatorie pentru părți pe perioada valabilității acestora, respectiv cel puțin 12 luni și cel mult 24 de luni. Contractele colective de muncă pot fi prelungite o singură dată - pentru o perioadă de cel mult 12 luni. Citește articolul
Faptul că în litigiile de muncă sarcina probei revine angajatorului nu este de natură să-l împiedice pe salariat să propună și să depună la dosarul cauzei propriile probe. În același timp, pe lângă înscrisurile pe care angajatorul poate fi obligat de instanță să le depună, atât salariatul, cât și angajatorul pot propune și audierea unor martori sau chiar un interogatoriu adresat părții adverse. În afara acestor probe, în unele situații pot fi admise ca probe și înregistrările audio, iar acest aspect a fost dezbătut și în cadrul întâlnirii președinților secțiilor pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale ale curților de apel din aprilie 2019. Citește articolul
Regulile în funcție de care se plătesc contribuțiile sociale pentru avantajele în bani sau în natură primite de salariați de la terți au fost ajustate recent prin OUG 13/2021. Conform Executivului, modificările -- care se aplică începând cu veniturile aferente lunii martie 2021 -- erau necesare pentru a stabili un tratament fiscal unitar. Citește articolul
Clauza de neconcurență este instituită în favoarea angajatorului, iar nulitatea unei astfel de clauze poate fi invocată doar de salariat, singurul în măsură să indice dacă s-a realizat sau nu un compromis rezonabil între principiul libertății muncii și principiile economiei de piață și concurenței loiale. Citește articolul
Pe perioada în care salariații se află în incapacitate de muncă, angajatorul este obligat să calculeze și să plătească indemnizația cuvenită, cel mai târziu odată cu lichidarea drepturilor salariale pe luna respectivă, conform certificatului de concediu medical. Nerespectarea acestei obligații se sancționează cu amendă de la 2.500 lei la 5.000 lei. Deși angajatorii pot fi sancționați atunci când nu respectă obligațiile ce le revin conform dispozițiilor OUG 158/2005 și ale normelor sale de aplicare, recuperarea sumelor plătite se face cu dificultate și se înregistrează întârzieri semnificative. Citește articolul
Contractul colectiv de muncă reprezintă legea părților, fiind convenția încheiată în formă scrisă între angajator sau organizația patronală și reprezentanții angajaților, prin care se stabilesc clauze privind drepturile și obligațiile ce decurg din relațiile de muncă. Citește articolul
Concediul de odihnă anual reprezintă un drept al salariaților și corespunde obligației angajatorului de a-l acorda, în natură, în fiecare an. Codul muncii interzice atât limitarea dreptului salariaților la concediul de odihnă, cât și renunțarea la acest drept, în tot sau în parte. Faptul că cel care nu și-a luat concediul la timp și mai are o perioadă de 18 luni, de anul următor, pentru a și-l lua nu înseamnă că poate să mai ridice pretenții cu privire la concediul respectiv doar în acea perioadă și nu și ulterior. Citește articolul
Autoritățile europene lucrează la un proiect de directivă prin care angajatorii vor fi obligați să respecte un nou drept al salariaților - cel de a fi inaccesibili în afara orelor de lucru. Cu alte cuvinte, salariații nu vor trebui să răspundă la apeluri telefonice, la SMS-uri sau la e-mail-uri legate de muncă înainte sau după program. Măsura, care ar urma să se aplice în toate statele membre ale Uniunii Europene, este gândită tocmai în contextul în care criza epidemiologică a dus la creșterea numărului de salariați care lucrează de la distanță. Citește articolul