ACCES PREMIUM

Salariu minim în construcții: Creșterea de la 1 ianuarie trebuie acordată tuturor salariaților și indiferent cât de mari sunt veniturile firmei

Nerespectarea noilor prevederi privind salariul minim poate duce la amenzi și penalități financiare. Acest departament evaluează și gestionează riscurile legate de conformitatea cu legislația muncii.

În sectorul construcțiilor vom avea, din 2023, cel mai mare salariu minim în vigoare: 4.000 de lei, cu o treime mai mare decât cel stabilit și acordat în ultimii doi ani. Creșterea trebuie acordată însă și de cei care obțin mai puține sau, în unele luni, chiar deloc venituri din activitățile din sectorul construcțiilor. Și trebuie acordată tuturor angajaților care prestează în acest sector. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Dacă vrei să-i chemi din când în când la birou pe angajații care lucrează la domiciliu, e util să treci asta în contract. Iată de ce

Acest departament analizează potențialele probleme pentru companie, iar aplicarea greșită a regulilor pentru munca de acasă sau delegare poate duce la riscuri financiare sau legale serioase.

Dacă plănuiești să-i chemi din când în când pe lucrătorii la domiciliu sau pe telesalariați la birou („locul de muncă organizat de angajator”), cea mai bună variantă este să stipulezi acest lucru în contract, altfel, devin incidente prevederile legate de delegare. Citește articolul

ACCES GRATUIT

Revista presei

Terenul arabil din România, mai scump decât în Franța. Unde se găsește cel mai scump hectar în UE

Articolul evidențiază volatilitatea prețurilor terenurilor și reglementarea prețurilor la energie, care sunt factori de risc importanți pentru stabilitatea costurilor operaționale și pentru valoarea investițiilor companiei, ajutând la identificarea și gestionarea acestor riscuri.

Avocatnet.ro şi Digi24.ro vă prezintă cele mai importante ştiri ale dimineţii. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Legea Whistleblower

Ce obligații le revin micilor angajatori în contextul legii avertizorilor de integritate?

Acest departament folosește informațiile despre legea avertizorilor pentru a identifica și reduce riscurile de nerespectare a legii, de fraudă sau de alte probleme care pot afecta compania.

Legea privind protecția avertizorilor de integritate intră în vigoare joia aceasta, transpunând în legislația noastră o directivă europeană („Directiva Whistleblower”) cu care suntem în întârziere de un an. Deși companiile private cu mai puțin de 50 de lucrători nu trebuie să-și facă griji în materia formalităților din jurul ideii de raportare internă, trebuie să știe că noua lege nu trece, la propriu, pe lângă ei. Cel mai important aspect care-i vizează e interdicția represaliilor contra celor care au făcut raportări externe sau divulgări publice și consecințele măsurilor pe care le-au dispus, nelegal, față de cei care au încercat să scoată „la lumină” încălcările legii dinăuntrul companiei respective. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Depistarea cazurilor de suprapunere a programului de lucru - ce măsuri poate dispune inspectorul de muncă și pentru cine

Ajută la identificarea și evaluarea riscurilor legale și operaționale legate de gestionarea contractelor de muncă și a prezenței angajaților, pentru a implementa măsuri de control și a evita problemele cu autoritățile.

Inspecția Muncii poate dispune măsuri sau chiar aplica amenzi atunci când constată că programul de lucru al unui salariat se suprapune, însă numai atunci când discutăm despre două sau mai multe contracte de muncă încheiate între același angajator și același salariat, atunci când o astfel de situație este, în sine, creată pentru a eluda alte dispoziții legale sau când angajatorul nu ține evidența timpului de muncă sau o ține necorespunzător. În rest, un angajator al cărui salariat nu își execută sarcinile și atribuțiile, potrivit fișei de post și programului de lucru, se autosancționează, plătind un salariu pentru o muncă neprestată. Citește articolul

ACCES PREMIUM

UPDATE Modificările la măsurile fiscale din OG 16/2022 au fost oficializate. Ce se schimbă?

Ajută la identificarea riscurilor legate de nerespectarea noilor reguli fiscale și la ajustarea controalelor interne pentru a asigura conformitatea și a evita amenzi.

Legea de aprobare a OG 16/2022, care conține câteva modificări fiscale importante pentru companii, a fost oficializată marți, după ce sesizările de neconstituționalitate la adresa acesteia au fost respinse acum câteva zile. Prin urmare, modificările așteptate de mediul de afaceri intervin înainte de 1 ianuarie 2023. În lipsa ajustărilor din lege, regulile stabilite de ordonanță pentru 1 ianuarie s-ar fi aplicat exact așa cum le-a dat Guvernul. Citește articolul

ACCES GRATUIT

Revista presei

INS: Economia României a crescut în 2021 cu 5,8%

Departamentul folosește datele economice (creștere PIB, inflație prin prețul carburanților, cheltuieli publice) pentru a identifica și evalua riscurile economice și de piață la care este expusă compania și pentru a implementa controale interne adecvate.

Avocatnet.ro şi Digi24.ro vă prezintă cele mai importante ştiri ale dimineţii. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Legea Whistleblower

Avertizorii de integritate: Ce entități private și publice trebuie să aibă canale interne de raportare, responsabili și proceduri

Sistemul de avertizare este un instrument esențial pentru a identifica și a preveni riscurile majore la adresa companiei, cum ar fi fraudele, încălcările etice sau legale. Acest departament folosește aceste canale pentru a detecta problemele din timp și pentru a consolida controalele interne.

Odată cu intrarea în vigoare a legii privind protecția avertizorilor de integritate (Legea Whistleblower), intră în vigoare obligația de a avea canale interne de raportare pe care avertizorii să le poată folosi ca să raporteze încălcările legii. Legea intră în vigoare în câteva zile, dar numai anumite entități trebuie să aibă aceste canale interne pregătite, un responsabil intern sau contractat și proceduri puse la punct. Pentru privați, principalul criteriu de departajare e numărul de angajați. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Principalele probleme ridicate de ANAF în inspecțiile pe tematica prețurilor de transfer

Acest departament este interesat să identifice și să gestioneze riscurile financiare și legale care pot apărea din cauza unor controale fiscale privind prețurile internaționale. El creează procese interne pentru a se asigura că firma respectă regulile și evită pierderile.

Prețurile de transfer sunt unul dintre subiectele recurente ale inspecțiilor fiscale. De curând, Lucian Heiuș, președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), a menționat faptul că instituția pe care o conduce are din nou acces la Orbis, o bază de date care conține informații despre sute de milioane de societăți din întreaga lume și care este un instrument valoros în cadrul inspecțiilor fiscale. Din chiar declarațiile președintelui ANAF, reiese că ne putem aștepta la intensificarea inspecțiilor pe tematica prețurilor de transfer sau la reluarea cazurilor puse, într-o formă sau alta, în așteptare, în lipsa accesului la această bază de date. Inspecțiile concentrate pe prețuri de transfer au fost însă în derulare chiar și în perioada în care ANAF nu avea acces la această bază de date, inspectorii recurgând la diverse alternative pentru a le putea finaliza. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Beneficiul celor 200 de lei netaxabili se aplică și contractelor de mandat?

Înțelegerea corectă a aplicabilității acestui beneficiu fiscal ajută la identificarea și evitarea erorilor în calculul taxelor, prevenind astfel riscurile financiare și posibilele amenzi pentru companie.

Netaxarea celor 200 de lei din salariul minim, care se va aplica de anul viitor, nu vizează decât veniturile rezultate în baza contractelor de muncă, dar se aplică și celor din sectorul agricol care nu beneficiază de facilitățile fiscale, precum și raporturilor de serviciu. Nu și indemnizațiilor primite de administratori însă, chiar dacă se situează la nivelul salariului minim brut garantat în plată. Citește articolul