Relații de muncă & Asigurări sociale

ACCES PREMIUM

Proiect: Angajatorii care nu respectă obligațiile în materie de prevenire a violenței și hărțuirii la muncă vor risca amendarea

În Codul muncii urmează să fie introduse noi obligații pentru angajatori în materie de prevenire a violenței și hărțuirii în relațiile de muncă, în contextul ratificării recente a unei convenții internaționale în acest sens. Companiile care nu vor respecta aceste obligații vor risca amendarea cu mii de lei. Măsurile sunt prinse într-un proiect aflat în lucru la nivelul Guvernului, care a fost analizat de avocatnet.ro. Citește articolul

ACCES PREMIUM

UPDATE Legea de ratificare a Convenției privind eliminarea violenței și a hărțuirii în lumea muncii a fost oficializată

România a ratificat recent Convenția nr. 190/2019 privind eliminarea violenței și a hărțuirii în lumea muncii, legea de ratificare fiind publicată marți în Monitorul Oficial și urmând să se aplice din această săptămână. Odată ce statul român își asumă termenii convenției, își asumă și obligația de a legifera mai bine în domeniul hărțuirii în domeniul muncii, acum împărțit în mai multe acte normative și relativ greu de urmărit, dar și de a asigura aplicarea legii la toate nivelurile, inclusiv în privința accesului victimelor la proceduri de raportare și soluționare a litigiilor sigure și eficace. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Proiect de directivă: Angajatorii care maschează relații de muncă drept stagii să riște sancționarea

Autoritățile europene vor să stabilească un set comun de reguli pentru identificarea și combaterea relațiilor de muncă mascate drept stagii, conform unui proiect de directivă recent inițiat. În esență, ar urma să fie stabilite o serie de criterii pentru a diferenția stagiile de relațiile obișnuite de muncă și sancțiuni adecvate pentru angajatorii care fac abuz de stagii. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Noi obligații pentru angajatori în 2024

Reminder Hărțuirea la locul de muncă: mai sunt două săptămâni în care angajatorii să-și pună la punct procedurile interne și să desemneze responsabilii

Deși metodologia privind hărțuirea la locul de muncă a apărut toamna trecută, angajatorilor li s-a oferit un termen de șase luni pentru a alinia prevederile interne cu noua reglementare. Din 17 aprilie 2024, angajatorii vor trebui să arate inspectorilor de muncă și cum aplică această metodologie, care sunt responsabilii și că sunt preocupați activ de prevenirea acestor comportamente la locul de muncă. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Realități de pe piața muncii

Angajata gravidă cu contract pe perioadă determinată - ascunderea condiției și prelungirea contractuală vs. posibilitatea șomajului

Contractul pe perioadă determinată încetează de drept la împlinirea termenului, însă poate fi și prelungit prin acordul părților, în limitele prevăzute de Codul muncii. Când există perspectiva pentru prelungire, angajata gravidă își pune problema dacă să anunțe sau nu starea de graviditate la locul de muncă. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Actul adițional pentru prelungirea CCM-ului poate fi făcut oricând, nu trebuie așteptată expirarea valabilității

Prelungirea valabilității unui contract colectiv de muncă (CCM) prin act adițional se face atunci când părțile doresc să continue aplicarea termenilor conveniți după expirarea termenului inițial al contractului, fără a negocia un nou contract. Desigur, un CCM nu poate fi prelungit la nesfârșit, ci o singură dată. Pentru actul adițional privind prelungirea nu trebuie așteptat însă ca CCM-ul încheiat să se apropie de perioada de expirare - actul poate fi semnat oricând. Citește articolul

ACCES PREMIUM

UPDATE Oficial: Valoarea tichetului de creșă va crește cu 20 de lei din aprilie

Din aprilie va opera majorarea valorii tichetului de creșă cu 20 de lei, tichetul ajungând la 640 lei lunar, potrivit ordin publicat joi în Monitorul Oficial Citește articolul

ACCES PREMIUM

Realități de pe piața muncii

Trei luni de muncă fără plată și condiționarea plății salariului de prestarea a încă unei luni de muncă

Despre scurte perioade de probă în care lucrătorii nu sunt plătiți, nu li se încheie nici măcar contracte („cum să mă complic cu birocrația dacă nu știu ce poate/ce știe omul înainte?”) auzim destul de des și sunt o practică răspândită în multe domenii de activitate: cei recrutați sunt chemați câteva zile la muncă, prestează servicii pentru clienții companiei sau au activități creative ce demonstrează, în opinia angajatorului, dacă lucrătorul merită sau nu un contract de muncă. Așa cum s-a punctat cu numeroase ocazii la avocatnet.ro, perioada de probă este o perioadă de muncă în care lucrătorul are toate drepturile unui salariat obișnuit, trecut de perioada aceasta, putând doar să pună capăt relației de muncă printr-o simplă notificare de încetare, fără preaviz. Asta înseamnă, desigur, plata angajatului în perioadă de probă. Situația prezentată mai jos este însă mult mai gravă decât neplata unor zile de probă: Citește articolul

ACCES PREMIUM

Instruirea salariaților este esențială pentru prevenirea fraudelor și reducerea riscurilor pentru firme

Prevenirea fraudei în mediul corporativ nu este neapărat o chestiune de politici și proceduri, ci ține de crearea unei culturi a integrității și vigilenței în rândul angajaților. Conform unui sondaj realizat de Asociația Examinatorilor de Fraudă Certificați (ACFE), 42% din cazurile dovedite de fraudă au fost descoperite cu ajutorul sistemelor interne de raportare din cadrul organizațiilor, ceea ce evidențiază rolul-cheie pe care îl au angajații în detectarea fraudelor, precum și importanța oferirii unei pregătiri adecvate a acestora prin intermediul programelor de formare și awareness. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Ești sigur că angajații tăi au înțeles cum sunt taxați și tot ce scrie pe fluturașul de salariu?

Oricât de stufoasă ar fi legislația fiscală, cineva care o aplică poate să încerce să-i explice unui angajat de ce a primit salariul atât cât l-a primit în cont/în mână, de ce netul e mai mic într-o lună decât în cealaltă, câți bani îi ia statul și de ce un coleg are o scutire de care el nu beneficiază. Altfel, în lipsa transparenței, salariatul se duce să-și adreseze întrebările acolo unde răspunsurile sunt uneori doar aproximative, răspunsuri cu care se întoarce la locul de muncă și începe un conflict. Citește articolul