Relații de muncă & Asigurări sociale

ACCES PREMIUM

Realități de pe piața muncii

Construcții: Când angajații cred că sunt păcăliți la salariu pentru că primesc un net mai mic decât se așteptau

Sistemul fiscal din România poate fi extrem de confuz inclusiv pentru angajați, nu doar pentru cei care se ocupă de contabilitatea unei firme. Prea multe reguli care se schimbă des, prea multe „finețuri” în aplicarea legii. Într-un exemplu concret, un angajat din construcții se plânge că primește semnificativ mai puțini bani la salariul net decât se aștepta, iar câteva zeci îi dau dreptate, folosind bucăți de informație pe care le găsesc pe internet. Concluzia: angajatorul îl păcălește la salariu și oprește aproape o mie de lei din banii pe care îi merită. Problema ar putea fi însă nu reaua-intenție a angajatorului, ci un sistem fiscal prea greu de înțeles de angajat. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Proiect: Valoarea tichetului de creșă, indexată începând din octombrie. Există acum doi emitenți de astfel de tichete pe suport electronic

Valoarea tichetului de creșă va crește, din octombrie, de la 600 la 620 de lei, prevede un proiect de ordin pus azi în dezbatere la Ministerul Muncii. În prezent avem și doi emitenți de astfel de tichete pe suport electronic, după ce s-a pus problema, inclusiv printr-un proiect din Parlament, că beneficiul este prevăzută doar la nivel declarativ, pentru că niciunul dintre emitenții de bilete de valoare nu avea pe listă tichete de creșă. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Subvențiile de la bugetul de stat pentru asociațiile și cultele care înfiinţează şi administrează unităţi de asistenţă socială pot fi cerute până pe 29 septembrie

Cererea și documentația aferentă pentru subvenția de la bugetul de stat pe 2024 ce poate fi obținută de asociațiile, fundațiile sau cultele ce înfiinţează şi administrează unităţi de asistenţă socială pot fi depuse până pe 29 septembrie, inclusiv electronic. Subvenția este de 1.000 sau de 600 de lei/persoană. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Expunerea lucrătorilor la riscurile generate de zgomot: care sunt obligațiile angajatorilor

Normele de sănătate și securitate în muncă (SSM) impun angajatorilor să evalueze riscurile la locul de muncă, printre care se regăsește adesea și expunerea la zgomot, ce poate avea efecte negative nu doar asupra auzului, ci și sănătății psihice sau fiziologice a lucrătorului. Expunerea prelungită la zgomot e prezentă uneori chiar și în baruri sau restaurante, arată inspectorii de muncă. Care sunt, în mare, obligațiile angajatorilor în aceste privințe: Citește articolul

ACCES PREMIUM

Realități de pe piața muncii

Angajatul universal și managerul care face curat - cum folosea un angajator lucrătorii pentru toate ocupațiile de care avea nevoie

Atunci când vorbim de muncă nedeclarată, cunoscută mai mult ca „muncă la negru”, vorbim de riscuri la care se expun lucrătorii, cât și de impactul negativ adus bugetului și concurenței loiale. E clar, un contract de muncă neîncheiat și/sau nedeclarat reprezintă nu numai o contravenție în sensul legislației muncii, ci și o formă de evaziune fiscală. În lipsa unei informări corespunzătoare privind acele riscuri la care se expune, coroborat cu nivelul ridicat de taxare a muncii, orice persoană poate fi tentată la un moment dat să aleagă „scurtătura”. Doar că, pe lângă lipsa unor documente făcute conform legii, angajații ajung să nu-și primească banii la timp sau complet, sunt puși să presteze activități pentru care nu au fost angajați și angajatorii se debarasează de ei de pe o zi pe alta. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Realități de pe piața muncii

Concediul de odihnă: prilej de a vedea cât de bine își cunosc părțile drepturile și obligațiile

Concediile de odihnă se realizează, ca regulă, conform unor programări anterioare, convenite între părți, iar cererile de concediu ar trebui depuse cu cel puțin 60 de zile înainte de efectuarea acestuia. Firește că asta nu se întâmplă întotdeauna. Într-un context precum e acesta al solicitării concediului de către salariat, avem ocazia să vedem și importanța comunicării corecte și documentate între angajator și angajat, precum și de ce comunicarea în afara unor reguli clare și opozabile angajaților poate duce la conflicte de muncă. Citește articolul

ACCES PREMIUM

UPDATE Oficial: Arhivarea a sute de standarde ocupaționale, amânată pentru finele lui 2024. Cele pentru care nu mai există ocupații în COR dispar din septembrie

În urma discuțiilor recente privind emiterea unui ordin de ministru care să împiedice eliminarea prin arhivare a aproape 700 de standarde ocupaționale (SO) începând cu 1 septembrie anul acesta și 1 ianuarie anul viitor, Ministerul Muncii și Ministerul Educației au semnat un ordin comun care modifică și completează metodologia de evidență și gestionare a SO în România. Concret, ordinul, publicat deja în Monitorul Oficial, prevede că standardele care ar fi urmat să fie arhivate să rămână în continuare în vigoare până la finele anului viitor, dar SO pentru care nu se mai regăsesc ocupațiile în COR se vor arhiva la 1 septembrie anul acesta. Blocul Național Sindical avertiza că, până la revizuirea standardelor sau înlocuirea cu altele noi, eliminarea acestora duce la imposibilitata de a mai organiza programe de formare profesională pentru ocupații precum asistent maternal, asistent medical, salvamar, bonă, tâmplar sau electrician. Eliminarea acestora conform prevederilor până acum în vigoare ignora inclusiv situația fondurilor disponibile pentru antreprenoriat social. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Sume de bani pe care angajatorii nu le pot cere angajaților

Angajatul prestează o activitate și pentru asta este plătit de către angajator conform contractului individual de muncă - așadar, în mod normal, într-o relație de muncă, banii circulă de la angajator către salariat, iar nu invers. Se poate întâmpla, totuși, ca angajatul să-i datoreze angajatorului anumite sume de bani: a primit sume de bani nedatorate, bunuri sau servicii la care nu avea dreptul; a produs o pagubă materială angajatorului; a încălcat o clauză de confidențialitate sau a plecat la scurt timp după ce angajatorul a investit în formarea sa. De fiecare dată, legea impune condiții stricte angajatorilor. Citește articolul

ACCES PREMIUM

UPDATE Oficial: Locurile încadrate în baza avizelor pentru munca în condiții deosebite rămân așa până la normalizarea condițiilor. Procedura de reevaluare a celor în condiții speciale nu se mai face o dată la cinci ani

În vara lui 2021, când avizele de încadrare pentru condiții deosebite de muncă erau pe cale de expirare, iar angajatorii aveau prea puțin răgaz pentru a normaliza locurile de muncă încadrate ca fiind în condiții deosebite, Guvernul decidea prelungirea, pentru a treia oară, a valabilității avizelor - până la 1 septembrie 2023. Pentru că termenul este mâine, Guvernul a adoptat azi propunerea ca încadrarea ca loc de muncă în condiții deosebite să rămână, practic, până când angajatorii reușesc să normalizeze condițiile de muncă, fără un termen-limită și fără ideea de prelungire a valabilității avizelor. De asemenea, s-a decis eliminarea procedurii de reevaluare o dată la cinci ani a încadrării locurilor de muncă în condiții speciale. Ordonanța a fost publicată deja în Monitorul Oficial. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Conflictul colectiv de muncă: Când și cum se declanșează, ce pot obține angajații și care sunt pașii până la grevă

Organizațiile sindicale ce reprezintă interesele lucrătorilor din finanțe, administrațiile fiscale din țară și alte entități subordonate Ministerului Finanțelor spun că, în urma discuțiilor purtate la începutul acestei luni pe revendicările salariale și legate de păstrarea locurilor de muncă, din partea Guvernului nu vin semne de soluționare. Ca atare, organizațiile au declanșat conflictele colective de muncă și indică spre o probabilitate ridicată ca lucrătorii să ajungă în grevă generală. Ce presupune declanșarea unui conflict colectiv de muncă și cum se poate ajunge la încetarea colectivă a lucrului: Citește articolul