Deși legislația națională, aliniată la normele europene (Directiva 2003/88/CE), stabilește reguli clare în acest sens, practica ne arată că apar constant situații care testează limitele legii, iar un exemplu concret de la care voi pleca azi este solicitarea adresată angajaților de a semna declarații generale, pe proprie răspundere, prin care își exprimă acordul prealabil pentru prestarea orelor suplimentare. Această practică ridică o întrebare fundamentală: poate un salariat să renunțe, printr-o astfel de declarație generală, la drepturile sale legale privind durata maximă a timpului de muncă? Citește articolul
Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a stabilit, prin soluționarea unui recurs în interesul legii, că suspendarea contractului de muncă sau a raportului de serviciu intervine automat ca efect al aderării la grevă, doar pe durata participării efective la aceasta, fără a fi necesară o manifestare de voință suplimentară din partea angajatului în ceea ce privește suspendarea. Decizia clarifică o problemă de interpretare neunitară apărută în cazul unor angajați care au declarat participarea la grevă, dar au continuat să lucreze, fiind pontați și plătiți, situație care pare că contravine principiului că greva reprezintă încetarea voluntară a lucrului, incompatibilă cu prestarea simultană a muncii. Citește articolul
Clauza din contractul individual privind „locul muncii” le pune adesea probleme, în practică, angajatorilor: „ce ar trebui să treacă în cazul angajaților mobili?”, „e suficientă o prevedere care indică un oraș/județ sau o zonă geografică delimitată?” și alte întrebări asemenea sunt frecvent adresate, iar acum, mai cu seamă, în contextul noului registru de evidență a salariaților. Citește articolul
O lege care va intra joi în vigoare, în contextul transpunerii corespunzătoare a Directivei 2014/36/UE privind lucrătorii sezonieri din țări terțe, vizează revocarea vizei sau dreptului de ședere temporară în cazul angajatorilor cu probleme financiare și obligația acestora de a compensa lucrătorii sezonieri în cazul retragerii vizei, precum și simplificarea unor condiții de obținere a avizului de angajare. Citește articolul
Tribunalul Cluj a confirmat dreptul angajatorului de a desființa un post din motive economice reale, dar a acordat daune morale semnificative pentru acte dovedite de discriminare și hărțuire, subliniind importanța respectării demnității angajatului. Hotărârea instanței oferă o perspectivă valoroasă asupra echilibrului dintre dreptul angajatorului de a-și reorganiza activitatea din rațiuni economice și obligația fundamentală de a proteja demnitatea și drepturile angajaților săi. Citește articolul
Anul trecut era adoptat și avizat de Consiliul Național Tripartit un Contract Colectiv de Muncă (CCM) pentru sectorul bancar, devenind astfel aplicabil tuturor angajaților din sector, adică pentru peste 48.000 de oameni, conform datelor prezentate anul trecut. Printre altele, noul contract garantează un salariu minim superior celui stabilit prin HG și care a ajuns, de la 1 mai, la valoarea de 4.500 lei. CCM-ul sectorului bancar include beneficii precum prime de pensionare, ajutoare financiare pentru evenimente speciale și plăți compensatorii în cazul concedierilor. Citește articolul
O hotărâre judecătorească recent analizată scoate în evidență o serie de erori procedurale și o aparentă lipsă de rigoare din partea angajatorului care pot duce la anularea completă a unei decizii de concediere. Cazul, referitor la terminarea contractului pentru necorespundere profesională, s-a finalizat în primă instanță cu reintegrarea angajatei, plata drepturilor salariale restante și acordarea de daune morale. Dincolo de soluția punctuală, speța scoate în evidență șapte aspecte esențiale privind conduita angajatorului, respectarea procedurilor legale și drepturile angajaților. Citește articolul
Tribunalul a sancționat două persoane din conducerea unei unități administrativ-teritoriale (UAT) pentru hărțuirea morală a directorului unui serviciu public local, obligându-le să înceteze comportamentul abuziv, să plătească daune morale și să publice decizia instanței. Reclamantul a fost supus unor presiuni constante, denigrări publice, acuzații nefondate și modificări ale fișei postului, care i-au cauzat probleme psihologice și fizice dovedite medical. Citește articolul
În fața repetatelor afirmații cu privire la supradimensionarea aparatului bugetar, am un exemplu care arată fix contrariul: o instituție a statului, deosebit de importantă în ceea ce privește tocmai supravegherea respectării normelor ce privesc raporturile de muncă. Paradoxul României e că, în timp ce numărul salariaților din economia națională crește, Inspecția Muncii, instituția responsabilă cu supravegherea relațiilor de muncă, se confruntă cu o reducere drastică a personalului. Între 2009-2023, numărul inspectorilor de muncă a scăzut cu 27,7%, iar numărul controalelor efectuate s-a redus cu 63%. La București, situația este și mai gravă. Subfinanțarea sistematică a unei instituții esențiale pentru protecția lucrătorilor reflectă „o politică de eficientizare a cheltuirii banului public” ce afectează direct capacitatea statului de a asigura respectarea drepturilor angajaților. Citește articolul
Conceptul de „loc al muncii" reprezintă o componentă fundamentală a contractului individual de muncă, cu implicații juridice și practice semnificative. Odată cu implementarea Reges-Online, care va înlocui complet Revisal după 30 septembrie 2025, angajatorii sunt obligați să declare cu exactitate detaliile privind locul muncii, incluzând atât adresa completă (sediu social, sucursală, filială sau punct de lucru), cât și secția, serviciul sau departamentul. Deși sistemul permite precizarea locului de muncă fix sau mobil, câmpul „Alte detalii” din platformă, destinat individualizării complete a acestei clauze esențiale, ar putea fi frecvent ignorat din cauza lipsei de claritate a instrucțiunilor. Citește articolul